După 6 ani de procese continue care au ca obiect pământul din Insula Mare a Brăilei, pe rolul instanţelor din ţară au mai rămas în curs de soluţionare 5 cauze în care protagonişti sunt Agenţia Domeniilor Statului (ADS) ca administrator al IMB şi "TCE 3 Brazi" Piatra Neamţ, a deputatului PSD Culiţă Tărîţă, ca arendaş. Patru dintre acestea sunt la Tribunalul Bucureşti şi la Curtea de Apel Bucureşti, şi doar unul singur la Judecătoria Brăila. Motivul acestor procese este simplu, în timp ce Tărîţă se crede utilizator legal al celor aproape 58.000 ha, reprezentând teren arabil, păşuni, teren neagricol şi amenajări piscicole, în baza Contractului de arendă nr. 1/28.08.2001, ADS consideră contractul reziliat încă din 13 februarie 2003, şi deci nul. Majoritatea proceselor în care cei doi se duelează pentru IMB, sînt iniţiate de "TCE 3 Brazi", în timp ce ADS apare ca reclamant doar într-o singură speţă. De altfel, este şi cea mai "grasă" ca valoare, întrucât instituţia a formulat pretenţii în cuantum de 87,64 milioane lei, adică 23,8 milioane euro, la un curs mediu de 3,68 lei/1 euro aferent anului trecut, când a fost iniţiat procesul. Suma reprezintă arenda, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere la plata acesteia. În paralel, ADS a deschis şi acţiune de executare silită a TCE 3 Brazi în contul celor 87,6 milioane de lei, pe care firma parlamentarului nemţean a contestat-o.
Pretenţiile ADS, condiţionate de soluţionarea unui dosar penal
Potrivit informaţiilor prezentate pe pagina de web a Ministerului Justiţiei, dosarul în legătură cu suma de 87,6 milioane lei a fost înregistrat în iunie 2008 şi de află pe rolul Secţiei a VI - a Comercială a Tribunalului Bucureşti. Cauza are ca obiect cererea ADS de anulare a celor trei acte adiţionale încheiate la Contractul de arendă nr. 1/2001 şi obligarea "TCE 3 Brazi" la plata sumei de mai sus reprezentând arenda, dobânzi şi penalităţi de întârziere calculate în baza contractului de arendă. De altfel, în iulie 2008, ADS a declanşat şi procedura de executare a firmei lui Tărîţă cu scopul recuperării imensei sume. Ca răspuns, "TCE 3 Brazi" a contestat acţiunea la Judecătoria Brăila pe rolul căreia se află din februarie a.c. dosarul numărul 1801/196/2009. Instanţa locală a admis contestaţia la executare şi a dispus anularea somaţiei emise de ADS pentru suma de 87,64 milioane lei. Revenind la dosarul pe rolul Tribunalului Bucureşti, instanţa a decis suspendarea judecării până la soluţionarea unui alt dosar, de această dată penal, în care inculpaţi apar Candet Cristinel Vasile şi Ciobanu Mihai, foşti salariaţi ai ADS. Cei doi sunt judecaţi pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. De menţionat este că referitor la acest aspect, fostul preşedinte al ADS Daniel Drăgan a declarat: "atunci când a fost semnat contractul de arendare, în 2001, în Consiliul de Administraţie al ADS era un domn care ulterior a devenit avocatul «TCE 3 Brazi» în toate aceste procese. De asemenea, şeful Direcţiei de Urmărire Contracte din ADS s-a mutat la această firmă, iar imediat după aceea nu au mai fost găsite documente originale, el fiind cercetat pentru abuz în serviciu".
Potrivit informaţiilor din pagina de web a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti pe rolul căreia este acest dosar penal, inculpaţii au invocat excepţia privind condiţionarea punerii în mişcare a acţiunii penale de introducerea plângerii prealabile, drept pentru care instanţa a dispus sesizarea Curţii Constituţionale şi a suspendat judecarea până la soluţionarea excepţiei.
"TCE 3 Brazi" vrea renegocierea contractului
În afară de dosarul privind recuperarea celor 87,64 milioane lei şi acţiunea "TCE 3 Brazi" de contestare a executării silite pentru această sumă, mai există încă 3 litigii aflate pe rolul instanţelor. Două dintre acestea au acelaşi obiect, dar la instanţe diferite: cererea "TCE 3 Brazi" de obligare a ADS să procedeze la renegocierea celebrului contract, focusată asupra cuantumului arendei datorate. Al treilea dosar este iniţiat tot de "TCE 3 Brazi" care urmăreşte astfel să oblige ADS la o verificare comună cu reclamanta în scopul punerii de acord a datelor din Contractul de arendă cu realitatea de pe teren. Solicitarea este fondată pe o lucrare cadastrală întocmită la nivelul IMB, în urma căreia a reieşit că în cazul mai multor ferme suprafeţele din contract sunt mai mari decât cele fizic existente în insulă. Pe acest considerent, Tărîţă a cerut şi încheierea unui act adiţional care să cuprindă aceste modificări, plus reeşalonarea plăţilor arendei restante.
Reamintim că motivul rezilierii contractului de arendă încheiat între ADS şi "TCE 3 Brazi" a fost neplata ultimei tranşe din redevenţa aferentă anului agricol 2001 - 2002, în valoare de peste 64 miliarde de lei. Tărîţă însă nu a recunoscut decât 29 miliarde de lei din datoria totală, restul, în opinia lui, reprezentând redevenţa pentru suprafeţele calamitate, care nu ar fi trebuit plătită. S-a ajuns în instanţă, şi, deşi mediatic, războiul dintre arendaş şi ADS a fost crunt Tărîţă nu prea a fost "stingherit" din treabă. De altfel, deşi suntem în 2009, Tărîţă exploatează în continuare Insula Mare a Brăilei.
Tărîţă: "Suma cerută este o aberaţie!"
Din punctul de vedere al administratorului afacerii "TCE 3 Brazi", parlamentarul nemţean Culiţă Tărîţă, acest proces, dar mai ales cuantumul sumei solicitate de către ADS reprezintă un nonsens. Contactat de reporterii "Obiectiv" el a punctat că are convingerea că va câştiga şi acest litigiu, cu atât mai mult cu cât a avut câştig de cauză şi într-un alt dosar în care ADS formulase pretenţii pecuniare similare, motivând că "TCE 3 Brazi" exploata fără drept terenul din Insulă. "Nici nu ştiu de unde au scos suma asta enormă care este o aberaţie, pentru că firma a plătit anual redevenţă. Noi am mai câştigat un proces cu ADS prin care ne cereau sute de miliarde de lei vechi spunând că exploatăm fără drept terenul din IMB, în contextul în care din punctul de vedere al agenţiei contractul de arendă este anulat încă din 2003. Acum această victorie devine autoritate de lucru judecat şi cu siguranţă vom câştiga şi acest proces, la fel cum le-am câştigat pe toate celelalte cu ADS. Dincolo de acest aspect, toate aceste procese au generat, în bugetul ADS, cheltuieli cu reprezentarea juridică de ordinul miliardelor, iar când va veni la ei în control Curtea de Conturi ar trebui să le impute persoanelor fizice aflate de-a lungul timpului la conducerea agenţiei, pentru că nu este normal să se cheltuie banii publici după cheremul directorilor de la ADS. Vă repet, acest proces este o aberaţie şi instanţa ne va da dreptate", a încheiat Tărîţă.
