Reprezentanţii Consiliului Local Municipal în AGA şi Consiliul de Administraţie al CET propun în cor salvarea sistemului. Ei insistă în cadrul unui raport-plan de redresare a companiei asupra unui set de măsuri menite să scoată din criză unul dintre cele mai mari aspiratoare de bani publici: termoficarea brăileană. În linii mari, se merge pe ideea realizării unei investiţii de circa 29 milioane de euro într-o sursă nouă de producere a energiei termice şi electrice în cogenerare. Dar nu la 10 kilometri distanţă de oraş, aşa cum este situaţia de acum, ci undeva la graniţa urbei. Asta, în paralel cu terminarea investiţiilor de reabilitare şi modernizare a reţelei de conducte, precum şi a centralelor şi punctelor termice din oraş. Salvarea CET-ului ar veni din reducerea drastică a cheltuielilor curente, reducerea pierderilor tehnologice, reduceri de personal şi, nu în ultimul rând, branşarea obligatorie la sistem a tuturor imobilelor ce se vor construi în oraş şi care, în principiu, au acces facil la conductele de termoficare. În plus, se marşează pe ideea unei campanii asidue de recuperare a creanţelor de la principalii datornici - Asociaţiile de Proprietari - şi pe accesarea directă a consumatorilor casnici prin contractare şi respectiv facturare individuală. Cam acestea sunt măsurile aduse în faţa mini-parlamentului local, ca acţionar majoritar al operatorului de termoficare, în şedinţa extraordinară convocată pentru 12 ianuarie.
Şi apropo de costul investiţiei într-o sursă nouă de energie: cu 29 milioane de euro se pot cumpăra şi monta, atenţie, centrale individuale în circa 16.000 de apartamente. La momentul actual, CET mai are undeva la circa 10.000 de apartamente racordate.
Deşi s-au băgat de-a lungul anilor zeci şi zeci de milioane de euro, fie de la bugetul de stat, fie de la bugetul local, compania care administrează sistemul - SC "CET" SA Brăila - a adus încet, dar sigur, aproape de faliment o afacere care în ţările civilizate produce profit în condiţii de preţ avantajos pentru populaţie. Şi nu are cum altfel dacă ne gândim că sistemul se axează pe un principiu potrivit căruia prin arderea unui metru cub de gaz se produc două tipuri de energie: termică şi electrică. Ei bine, la noi, însă, în România, şi în mod aplicat aici la Brăila, nu s-a putut. Este exact ca-n parabola care spune că dacă este dat unui Guvern în administrare un deşert, în câţiva ani respectivul Executiv se va plânge că a rămas fără nisip. Ei bine oameni buni, CET a rămas fără nisip. A ajuns la fundul sacului, iar dovada clară o constituie recenta criză a căldurii, care cu greu a fost soluţionată chiar în pragul sărbătorilor de iarnă. Pe scurt, în decembrie 2011, SC "Alpha Metal" Bucureşti, furnizorul de gaz metan al CET, a oprit livrarea de combustibil din cauza acumulării unor datorii mult prea mari la plata facturilor de gaz. A fost nevoie ca operatorul de termoficare şi municipalitatea să promită companiei bucureştene "marea cu sarea" pentru ca situaţia să se deblocheze. Dar momentul greu nu a fost complet depăşit, pentru că iarna nu s-a sfârşit, iar lună de lună de-acum înainte trebuie achitată factura curentă de gaz a CET, plus o parte din restanţe. Iar asociaţiile de proprietari cu datorii la plata facturilor de energie termică nu s-au îngrămădit să-şi stingă obligaţiile restante. Cam acesta este, în tuşe grosiere, tabloul termoficării la Brăila.
CET vrea sursă nouă de energie la marginea oraşului
Dar să revenim la planul de măsuri salvatoare gândit de SC CET SA şi concluziile/recomandările administratorilor şi reprezentaţilor în AGA la această societate din partea CLM. După o radiografie a evoluţiei în declin din ultimii ani a SC "CET", concluzia conducerii companiei este aceea că pentru eficientizarea activităţii, este necesară punerea în aplicare a Strategiei Locale şi a Studiului de Fezabilitate privind construcţia unei surse noi de producere în cogenerare a energiei termice şi electrice. În plus, este subliniată importanţa continuării procesului de reabilitare şi modernizare a reţelelor termice pentru atingerea obiectivului de scădere a preţului energiei termice la consumator şi, astfel, atragerea de noi consumatori. Efectul ar fi reducerea pierderilor de la 45% în prezent la cel mult 34%. Pentru atingerea acestor ţinte nu trebuie altceva decât implementată strategia deja aprobată de CLM cu privire la sistemul de termoficare. Etapizat, se discută despre execuţia unei surse în cogenerare, una pentru apă caldă, pe timp de vară, şi a doua de înaltă cogenerare pentru încălzire în sezonul rece, plus execuţia unei surse de vârf de consum. Nota de plată este de aproape 29,1 milioane de euro. De unde aceşti bani? Ei bine, cei de la CET pare că s-au gândit la toate şi au identificat ca sursă de finanţare cu un grant de 60%, Planul Naţional de Investiţii, o propunere/proiect a actualului Executiv, aflată în analiza Comisiei Europene. Dacă municipalitatea nu are bani pentru partea de cofinanţare, în eventualitatea în care va accesa acest program guvernamental, ar mai fi alte două soluţii. Una ar fi realizarea investiţiei integral din fonduri private, prin concesionarea în întreg a serviciului de termoficare către un alt operator decât SC CET. Iar a doua, realizarea investiţiei în parteneriat public-privat, adică municipalitatea să vină cu terenul şi infrastructura, iar partenerul privat cu banii pentru sursa nouă. "Deocamdată, nu poate fi deschisă în SEAP procedura pe parteneriatul public-privat, or situaţia de la CET necesită o intervenţie rapidă, în sensul realizării investiţiei despre care se vorbeşte de mai multă vreme. Oricum, dorinţa noastră este să deschidem în SEAP ambele proceduri, atât pe parteneriat public-privat, cât şi cea pe concesiune, astfel încât potenţialii investitori să vadă oferta noastră şi să vină să se intereseze. Cu cât vor fi mai mulţi interesaţi, cu atât mai bine, pentru că vom avea de unde să alegem", ne-a declarat Aurel Simionescu, primarul municipiului.
Există, totuşi, şi un alt scenariu, în care consilierii municipali aleg să voteze pentru închiderea sistemului. Pentru o asemenea variantă planul de măsuri prevede ca pentru consumatorii casnici care constituie cazuri sociale să fie acordat un sprijin financiar de la bugetul local pentru montarea de surse individuale de energie termică.
Reducerea la jumătate a personalului de la CET
Deoarece, cel mai probabil, votul va înclina spre salvarea sistemului de termoficare, revenim la măsurile prinse în programul de eficientizare. La o analiză atentă a acestuia se poate observa că se mizează pe ideea că toţi trebuie să facem sacrificii. De exemplu, pe partea de personal se discută despre reducerea drastică a numărului de salariaţi până în decembrie 2015 - termenul final de implementare a planului de redresare a sistemului. Concret, de la aproape 400 de angajaţi în 2011 se ajunge, etapizat, la 304 persoane în 2012, 208 în 2014 şi numai 159 de salariaţi în 2015, la finalizarea programului investiţional.
În acelaşi plan se înscriu şi măsurile care au drept scop reducerea sumelor de recuperat de la asociaţiile de proprietari, prin reeşalonarea la plată, acolo unde este cazul, pentru a păstra AP-urile respective drept clienţi. Tot la capitolul financiar, în afară de reducerea cheltuielilor de personal după schema de mai sus, se doreşte trecerea la valorificarea activelor nefuncţionale ale CET şi aflate sub sechestrul AVAS, astfel încât să se stingă datoriile istorice ale companiei. În plus, ar rebui restructurate datoriile CET prin reeşalonarea lor la plată cu furnizorii. Un prim pas în acest sens s-a făcut la finele anului trecut, prin încheiarea protocolului cu "Alpha Metal" - Bucureşti, furnizorul de gaz al SC "CET" SA. Dar compania mai are şi alte datorii, cea mai recentă situaţie indicând datorii totale de peste 68 milioane de lei. În principiu, cea mai mare parte este generată de creditele garantate de stat şi contractate de SC CET, cu aprobarea CLM Brăila, pentru achiziţie de combustibil în perioada 2003 - 2006, adică 10 milioane de dolari plus 12,5 milioane lei. Mai sunt şi datoriile către AVAS în cuantum de 12,5 milioane de lei, plus datorii către Bugetul de Stat General Consolidat - 10 milioane de lei.
CET ar vrea ca toate viitoarele construcţii din oraş să se branşeze, obligatoriu, la sistem
În completare, se discută despre măsuri menite să conserve măcar numărul estimat pentru 2012 privind abonaţii casnici undeva la 8.100 de apartamente - în descreştere clară faţă de estimarea de la începutul sezonului rece, când se discuta despre un număr de circa 10.00 - 11.000 de abonaţi casnici. Una dintre măsurile amintite mai sus vizează extinderea acţiunii de contractare-încasare directă cu proprietarii de apartamente. Pentru eficientizarea costurilor, se discută şi despre renunţarea la abonaţii neeconomici din blocurile alimentate din capete de reţea, adică abonaţii pentru care costul cu furnizarea energiei este mult prea mare. Materialul nu explică, însă, şi cum se vor încălzi aceşti abonaţi neeconomici. În plus, se doreşte punerea în aplicare a principiului zonelor unitare de încălzire a oraşului sau, altfel spus, conservarea numărului de clienţi în anumite cartiere cu densitate mare de consumatori şi unde furnizarea energiei termice şi a apei calde este eficientă din punct de vedere economic.
Pentru a se asigura că numărul de abonaţi nu scade sub pragul de rentabilitate tehnologică şi economică a sistemului, în planul de măsuri se propune branşarea la sistem a instituţiilor subordonate autorităţii publice locale şi racordarea tuturor construcţiilor ce vor fi construite în oraş. "Prin Certificatul de Urbanism şi Autorizaţia de Construire se poate solicita ca primă opţiune de încălzire şi apă caldă soluţia de racordare la SA CET", se arată în proiect.
"Preţul va face legea în termoficare!"
"Să se facă investiţia, dar nu pentru a fi gestionată de CET şi nu doar de dragul de a fi făcută", este de părere Marian Covache, din partea Federaţiei Uniunea Asociaţiilor de Proprietari Brăila. El susţine ideea realizării investiţiei mai ales în contextul în care urmează vremuri tulburi în ceea ce priveşte preţul gazului metan pentru populaţie şi preconizata taxare a proprietarilor de centrale individuale. "Se anunţă scumpiri importante la gazul pentru populaţie. În plus, se discută despre taxa de poluare pentru centralele de apartament sau, altfel spus, taxa pe fum. În acest context, da, sunt de acord cu ideea realizării investiţiei. Dar ar trebui consultată, chiar şi prin referendum, populaţia, pentru a se vedea clar dacă va mai rămâne cineva abonat la sistem. Investiţia nu trebuie făcută doar ca să aibă CET o nouă jucărie pe care să o aducă din nou la faliment", a mai spus sursa citată.
În completare, Ionel Istodor, administrator la mai multe AP din oraş şi preşedinte al Asociaţiei Judeţene a Administratorilor de Imobil (AJAI) Brăila, a punctat simplu: "Proiectul va fi o idee născută moartă dacă targetul pentru autoritatea locală nu-l reprezintă preţul de facturare a gigacaloriei către populaţie. Şi am să mă explic: preţul va fi singurul atu. Oamenii sunt pragmatici şi iau decizii în funcţie de cât îl costă o centrală şi întreţinerea ei, plus eventuale taxe aferente, în oglindă cu preţul oferit de sistem pentru o gigacalorie. Orice alte discuţii sau teme pălesc în faţa acestei probleme esenţiale, care ar trebui foarte bine înţeleasă de factorii decizionali. Preţul va face legea în termoficarea brăileană".
