* numele a fost ales de autoritățile locale în baza propunerilor venite de la brăileni * au mai fost propuși Gheorghe Munteanu Murgoci, Mihu Dragomir, Ștefan Mihăilescu Brăila, Ion Faltis sau Dumitru Panaitescu Perpessicius, însă Chercea a întrunit numărul cel mai mare de voturi * Nedelcu Chercea a fost un mare industriaș al Brăilei în perioada interbelică, al cărui principiu de viață a fost ”Nimic pentru noi, totul pentru patrie” * din donațiile sale au fost ridicate o biserică, un dispensar, o școală, un sediu de primărie, toate situate în actualul cartier Chercea, care îi poartă numele marelui filantrop * multe clădiri de patrimoniu din zona centrală a orașului au fost clădite, de asemenea, de Nedelcu Chercea și soția sa, Ana
Brăilenii au decis: cel de-al zecelea tramvai din lotul achiziționat de autoritățile brăilene cu fonduri europene va purta numele marelui filantrop Nedelcu Chercea. După cum se știe, inițiativa inedită de a invita brăilenii să propună un nume pentru tramvaiul cu numărul 10, a aparținut Primăriei Brăila și s-a desfășurat în perioada 2-6 aprilie. ”Brăilenii au propus numele unor personalități care au avut o contribuție majoră în domenii de activitate diverse și care și-au desfășurat activitatea în perioada 1.900 – 1.947, o perioadă de maximă dezvoltare pentru orașul Brăila. Este vorba despre perioada de la 1.900 - anul în care a circulat primul tramvai electric în Brăila și 1.947 - anul instaurării regimului stalinist în România. Propunerile brăilenilor pentru denumirea tramvaiului au fost inventariate și validate de către secretarul juriului, cei 13 membrii desemnați de organizator au analizat și jurizat propunerile care au corespuns condițiilor menționate în Regulamentul publicat pe pagina web a instituției”, a transmis Primăria, prin intermediul unui comunicat de presă.
Juriul a ales și votat cinci dintre personalitățile propuse de brăileni, clasamentul final fiind următorul∶
Locul I – NEDELCU CHERCEA - 31 pct
Locul II – GHEORGHE MUNTEANU MURGOCI – 24 pct
Locul III – MIHU DRAGOMIR – 19 pct
Locul IV – ȘTEFAN MIHĂILESCU BRĂILA – 13 pct
Locul V – ION FALTIS și DUMITRU PANAITESCU PERPESSICIUS – 12 pct (la egalitate).
Astfel, numele lui Nedelcu Chercea va fi inscripționat pe cel de-al ultimul tramvai din lotul de zece achiziționat de Primăria Brăila cu fonduri europene, în valoare totală de 15.5 milioane de euro. Celealte nouă au primit următoarele denumiri: ”Ana Aslan”, „Maria Filotti”, „Nicu Alifantis” (a efectuat prima cursă în august 2024, în prezența maestrului Nicu Alifantis), „Panait Istrati”, „Hariclea Darclee”, „Mihail Sebastian”, „Fănuș Neagu”, „Johnny Răducanu” și ”Nicăpetre”.
Nedelcu Chercea: ”Nimic pentru noi, totul pentru patrie!”
Nedelcu Chercea s-a născut în 1857, în Vatra Veche, o comună suburbană a Brăilei, devenită între timp cartier al oraşului care poartă numele celebrului filantrop. În 1883, avea să se căsătorească cu Ana, femeia care i-a fost alături toată viaţa şi care l-a sprijinit şi încurajat în numeroasele acte de caritate făcute de-a lungul timpului.
Despre Nedelcu Chercea se ştie ca a fost un insustriaş iscusit, fabricant de „lanţuri, cuie şi caiele” și deținător al uzinelor care pe vremea regimului comunist au fost naționalizate și denumite ”Laminorul”. Afacerea de succes i-a adus o mare avere, însă, atunci când a început să facă lungul şir de donaţii către comunitatea locală, s-a lansat zvonul că ar fi descoperit o comoară în hrubele subterane ale Brăilei, rămasă de pe vremea ocupaţiei turceşti. Zvon sau realitate, cert este că familia Chercea a cheltuit milioane de lei aur, sume colosale pentru începutul de secol XX, respectând cu consecvenţă sloganul „Nimic pentru noi, totul pentru patrie!”, slogan care poate fi văzut și în prezent pe multe dintre ctitoriile lor.
În perioada 1919 – 1936, soții Chercea au construit, pe propria cheltuială, o biserică cu hramul „Sf. Mare Mucenic Mina”, o şcoală de fete şi băieţi (Școala 13, care astăzi poartă numele marilor filantropi), un dispensar, un sediu de primărie, care în prezent găzduieşte un cămin cultural, precum şi un monument de marmură şi bronz închinat eroilor căzuţi în Primul Război Mondial. Toate acestea în comuna Vatra Veche, actualul cartier Chercea.
În 1922, familia Chercea a ridicat, din cărămidă trainică, clopotniţa bisericii „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" din centrul Brăilei, actuala Piață Traian. Aceasta a luat locul vechii clopotniţe din lemn, care arsese în câteva rânduri şi fusese reconstruită.
În 1924, Nedelcu Chercea a donat Comunităţii Israelite din Brăila un corp de clădiri pe strada Regală, ce a funcționat ca dispensar. De altfel, Chercea a construit mai multe case monumentale în zona centrală a Brăilei, care şi astăzi îi poartă numele pe frontispiciu.
Nedelcu Chercea a mai ctitorit şi biserica Mănăstirii Vladimireşti din judeţul Galaţi, înfiinţată de Maica Veronica, lăcaş sfânt în care a fost înmormântat.
Încă din timpul vieţii, cei doi soţi au lăsat acte de donaţie pentru cele mai multe din edificiile zidite de ei. Şcoala, biserica, dispensarul, sediul de primărie au revenit comunei din suburbia Brăilei, iar cloponiţa din centru i-a fost oferită comunităţii orășenești. Pe lângă acestea, filantropii le-au oferit numeroase locuri de casă unor familii sărace, care astfel au avut unde să îşi ridice o locuinţă.
În ciuda acestor acte de binefacere puse în slujba patriei, regimul comunist a făcut tot posibilul să scoată din conştiinţa publică numele lui Chercea, care era perceput ca un burghez, deci duşman al poporului muncitor. Astfel, busturile din bronz ale lui Nedelcu şi Ana Chercea, care străjuiau clădirea şcolii construite de aceştia, au fost demontate şi trimise la topit. De asemenea, portretele acestora, pictate pe pereţii holului şcolii, au fost acoperite cu un strat gros de var. Totodată, comuna Nedelcu Chercea a fost transformată într-un cartier de la periferia Brăilei ce a primit numele „1 Mai”, ce rezona cu cea mai importantă sărbătoare muncitorească.
După Revoluţia din 1989, numele celor doi filantropi a fost reabilitat. Cartierul şi-a recăpătat denumirea Chercea, iar pe soclurile goale din faţa şcolii au fost reaşezate busturile în bronz ale ctitorilor. Și portretele de pe pereții interiori au fost scoase de sub straturile de var cu care fuseseră astupate de comuniști, iar acum pot fi văzute de toți cei care trec pragul instituției de învățământ.
Ana și Nedelcu Chercea își dorm somnul de veci într-o criptă de la subsolul bisericii ”Sf. Mina”. Inițial, ei fuseseră înmormântați într-o altă ctitorie a lor, biserica Mănăstirii Vladimirești din județul Galați. Acolo nu și-au găsit, însă, pacea eternă, tot din cauza autorităților comuniste care în anii '50 au desființat acea mănăstire. Prin grija preotului Ioan Frățilă, rămășițele pământești ale soților Chercea au fost deshumate și mutate în cripta bisericii din cartierul de la marginea Brăilei pentru care filantropii au făcut atât de mult bine!
