Ambasadorul roman la ONU si presedintele Consiliului pentru Drepturile Omului, Doru Costea, care locuieste la Geneva, se declara deranjat, chiar "agasat", de concentatenii sai, care cersesc pe strazile orasului, potrivit unui interviu publicat duminica, in editia electronica a cotidianul Le Matin.
Ambasadorul marturiseste ca nu este "foarte entuziasmat" de ideea de a le oferi bani cersetorilor, declarind totodata ca resimte o "oarecare responsabilitate" fata de ei, deoarece sint concetatenii sai. "Dar sint si un pic agasat, iar acesta este un eufemism", a precizat Costea.
Intrebat de ce se simte agasat, el a raspuns ca nu intelege de ce unii dintre romani continua sa cerseasca, in timp in Romania "majoritatea oamenilor lucreaza din greu si se zbat" sa reuseasca.
Refuzind sa comenteze masurile adoptate de autoritatile locale din Geneva impotriva romilor instalati pe strazile orasului, Costea a declarat ca, in opinia sa, problema acestora este una europeana. "Romii locuiesc in multe tari, se confrunta cu aceleasi constringeri, iar sentimentul apartenentei la o comunitate nu se opreste la frontierele nationale", a precizat el.
Ambasadorul roman la ONU admite ca majoritatea romilor traiesc in conditii dificile in Romania, desi unii dintre ei si-au facut o situatie economica destul de confortabila, considerind insa cu nu trebuie ignorata nici problema discriminarii.
"Guvernul este constient" de existenta discriminarii in Romania, sustine el, adaugind ca pentru "rezolvarea acestei probleme este necesara o munca de educare (a populatiei) si o buna cooperare intre romi, pe de o parte, si romani, pe de alta parte". "Administratia, functionarii, politia trebuie sa invete sa ii trateze ca pe niste cetateni ca oricare altii. Deoarece aceasta discriminare “culturala” nu dateaza de ieri. Ea este produsul unei lungi istorii", a continuat diplomatul roman.
Intrebat cum actioneaza concret Romania pentru a rezolva problema romilor, Costea a oferit ca exemplu instruirea politistilor de a nu se comporta mai dur cu infractorii romi decit cu ceilalti. Problema, considera el, este ca numerosi romi nu au carte de identitate, motiv pentru care nu pot beneficia de ajutor social sau nu se pot inscrie la scoala. "Ceea ce vreau sa spun este ca procesul de integrare necesita eforturi de o parte si de cealalta. Iar acest lucru inseamna timp", a explicat el.
Costea afirma, de asemenea, ca emigrarea romilor din Romania nu este un fenomen de masa, ci mai degraba unul vizibil. "A devenit un subiect mediatic care se vinde. Daca presa continua pe acest subiect, va oferi o impresie exagerata a fenomenului", a explicat el, adaugind ca impactul problemei romilor asupra relatiilor Romaniei cu Europa va depinde in mare masura de modul in care se comporta romii.
Avertizind ca modul in care autoritatile romane vor gestiona aceasta problema pentru rezolvarea ei rapida este extrem de important, el a subliniat, de asemenea, ca este necesara si colaborara cu alte state.
Ambasadorul marturiseste ca nu este "foarte entuziasmat" de ideea de a le oferi bani cersetorilor, declarind totodata ca resimte o "oarecare responsabilitate" fata de ei, deoarece sint concetatenii sai. "Dar sint si un pic agasat, iar acesta este un eufemism", a precizat Costea.
Intrebat de ce se simte agasat, el a raspuns ca nu intelege de ce unii dintre romani continua sa cerseasca, in timp in Romania "majoritatea oamenilor lucreaza din greu si se zbat" sa reuseasca.
Refuzind sa comenteze masurile adoptate de autoritatile locale din Geneva impotriva romilor instalati pe strazile orasului, Costea a declarat ca, in opinia sa, problema acestora este una europeana. "Romii locuiesc in multe tari, se confrunta cu aceleasi constringeri, iar sentimentul apartenentei la o comunitate nu se opreste la frontierele nationale", a precizat el.
Ambasadorul roman la ONU admite ca majoritatea romilor traiesc in conditii dificile in Romania, desi unii dintre ei si-au facut o situatie economica destul de confortabila, considerind insa cu nu trebuie ignorata nici problema discriminarii.
"Guvernul este constient" de existenta discriminarii in Romania, sustine el, adaugind ca pentru "rezolvarea acestei probleme este necesara o munca de educare (a populatiei) si o buna cooperare intre romi, pe de o parte, si romani, pe de alta parte". "Administratia, functionarii, politia trebuie sa invete sa ii trateze ca pe niste cetateni ca oricare altii. Deoarece aceasta discriminare “culturala” nu dateaza de ieri. Ea este produsul unei lungi istorii", a continuat diplomatul roman.
Intrebat cum actioneaza concret Romania pentru a rezolva problema romilor, Costea a oferit ca exemplu instruirea politistilor de a nu se comporta mai dur cu infractorii romi decit cu ceilalti. Problema, considera el, este ca numerosi romi nu au carte de identitate, motiv pentru care nu pot beneficia de ajutor social sau nu se pot inscrie la scoala. "Ceea ce vreau sa spun este ca procesul de integrare necesita eforturi de o parte si de cealalta. Iar acest lucru inseamna timp", a explicat el.
Costea afirma, de asemenea, ca emigrarea romilor din Romania nu este un fenomen de masa, ci mai degraba unul vizibil. "A devenit un subiect mediatic care se vinde. Daca presa continua pe acest subiect, va oferi o impresie exagerata a fenomenului", a explicat el, adaugind ca impactul problemei romilor asupra relatiilor Romaniei cu Europa va depinde in mare masura de modul in care se comporta romii.
Avertizind ca modul in care autoritatile romane vor gestiona aceasta problema pentru rezolvarea ei rapida este extrem de important, el a subliniat, de asemenea, ca este necesara si colaborara cu alte state.
