În zeci de sate brăilene, situaţia apei de băut e mai rea decât în Evul Mediu. Oamenii se alimentează tot din fântâni şi puţuri forate ca acum câteva sute de ani, dar apa e mult mai poluată decât atunci, din cauza chimicalelor folosite în agricultură, care s-au tot infiltrat în sol, infestând pânza freatică până la un nivel mult peste concentraţiile maxime admise. Tratată, în general, destul de superficial, atât de autorităţi cât şi de oamenii din mediul rural, problema apei din fântâni se poate dovedi de-a dreptul mortală. Cei mai vulnerabili faţă de poluarea cu nitraţii din apa potabilă sunt bătrânii, adulţii care suferă deja de anumite boli, dar şi copiii cu vârste de până la trei ani. "Riscul, în cazul utilizării unor ape necorespunzătoare din punct de vedere al parametrilor microbiologici şi fizico-chimici, este de apariţie a bolilor diareice acute, a hepatitelor acute virale tip A, a parazitozelor, iar în cazul copiilor de 0-3 ani cărora li se prepară laptele sau alte alimente cu apă cu nitraţi există risc major de apariţie a methemoglobinemiei acute infantile, cu deces", a explicat pentru "Obiectiv - Vocea Brăilei" dr. Andreia Gavrilescu, şeful departamentului Supraveghere în Sănătate Publică şi purtător de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Brăila.
Concret, în judeţul Brăila s-au semnalat, anul trecut, trei cazuri de methemoglobinemie infantilă, o formă medie, una gravă şi un deces. Astfel, un caz s-a înregistrat în comuna Dudeşti, unde locuitorii consumă apă de fântână, un altul în satul Valea Cânepii din comuna Unirea, unde, deşi există apă potabilă furnizată în sistem centralizat de către Compania de Utilităţi Publice "Dunărea", lumea încă mai foloseşte apă din fântâni sau puţuri forate, iar cel de-al treilea caz - care s-a soldat cu decesul copilului în vârstă de 24 de zile - s-a semnalat în comuna Gropeni, unde de asemenea se furnizează apă în sistem centralizat. Nenorocirea de la Gropeni s-a întâmplat în data de 30 septembrie 2013, după ce mama a folosit apă dintr-o fântână pentru alimentaţia mixtă a sugarului.
Nitraţi, fier şi amoniac mult peste limitele admise
În general, toată apa din pânza freatică brăileană este poluată cu nitraţi sau alte elemente chimice, după cum informează DSP. "Toată apa din fântâni e proastă, cu nitraţi, fier şi amoniac mult peste limitele admise. Situaţia este cauzată de îngrăşămintele şi pesticidele folosite în agricultură, dar şi de dejecţiile animaliere care, depozitate necorespunzător, cauzează poluarea solului", ne-a declarat dr. Gavrilescu.
Analizele prelevate în anii trecuţi de DSP Brăila au arătat că apa folosită în localităţile Berteştii de Jos, Galbenu, Jirlău (parţial), Măxineni, Romanu, Salcia Tudor, Scorţaru Nou, Vişani, Vădeni, Stăncuţa, care provine din surse de profunzime (puţuri de medie/mare adâncime) nu îndeplinesc nici pe departe criteriile de potabilitate. În aceeaşi situaţie se regăsesc şi localităţile Dudeşti, Ciocile, Cireşu, Măraşu, Ulmu, Zavoaia şi mai multe sate componente aparţinând comunelor Măxineni, Roşiori, Salcia Tudor, Siliştea, Stăncuţa, Tichileşti şi Traian, unde apele folosite provin din fântâni. Restul localităţilor din judeţ beneficiază de apă livrată la robinet de CUP "Dunărea" Brăila, printr-o reţea de alimentare care exista parţial înainte de 1989 şi care a fost extinsă prin investiţiile făcute în ultimii ani, cu bani europeni, prin etapa I a Programului Operaţional Sectorial de Mediu. Despre apa de la robinet, care e luată din Dunăre şi prelucrată în câteva staţii de tratare şi distribuire existente în localităţi precum Ianca, Gropeni, Movila Miresii, Unirea, Însurăţei, Victoria şi Roşiori, DSP Brăila dă asigurări că întruneşte toate condiţiile de potabilitate prevăzute de legislaţia în vigoare.
O singură comună a catadicsit să încheie contract cu DSP
Din păcate, dacă lucrurile stau atât de prost în prezent în ceea ce priveşte calitatea apei din fântâni, şansele ca situaţia să se amelioreze într-un viitor cât de cât apropiat sunt foarte mici. În primul rând, monitorizarea fântânilor şi testarea apei se va face mai rar decât până acum. Asta pentru că, mai nou, conform prevederilor legale, Direcţia de Sănătate Publică nu va mai face gratuit monitorizarea calităţii apei, ci contracost, în baza unor contracte încheiate cu fiecare Unitate Administrativ-Teritorială în parte. DSP a transmis, încă din luna martie a acestui an, adrese către toate primăriile din judeţ, prin care solicita încheierea de contracte privind monitorizarea surselor de apă prin recoltare de probe. Până în prezent, o singură primărie a încheiat contract cu DSP. Este vorba despre primăria comunei Siliştea, pe teritoriul căreia populaţia se alimentează cu apă din fântâni şi puţuri forate. Alte două UAT-uri - Traian şi Zăvoaia - sunt pe cale de a definitiva semnarea acestor contracte. "Pentru celelalte UAT-uri pe raza cărora localităţile se aprovizionează cu apă din fântână, monitorizările prin laboratorul DSP Brăila nu pot fi efectuate în lipsa unui contract ferm, asumat de ambele părţi", declară purtătorul de cuvânt al DSP Brăila.
Până la monitorizare ar trebui luate însă măsuri concrete pentru îmbunătăţirea efectivă a calităţii apelor de adâncime. Şi la acest capitol, lucrurile se mişcă greoi şi în paşi prea mici. Guvernul României a lansat o strategie la nivel naţional, pentru reducerea poluării cu nitraţi. Este vorba despre un proiect intitulat "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi", derulat de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice în 87 de localităţi, din 35 de judeţe. La Brăila, cele mai mari concentraţii de nitraţi s-au găsit în apele subterane din zona comunelor Movila Miresii, Chiscani şi Vădeni. Ca urmare, cele trei comune au fost prinse în programul respectiv, ce presupune realizarea unor mari platforme betonate destinate depozitării gunoiului de grajd.
Investiţii-test cu europubele
"În judeţul Brăila proiectul se derulează în comunele Movila Miresii, Chiscani şi Vădeni şi aduce, în fiecare dintre acestea, investiţii realizate în proporţie de 95% cu fonduri asigurate de Guvernul României şi 5% de Consiliul Judeţean Brăila. Investiţiile constau în realizarea unei platforme comunale în valoare de 700.000 lei (7 miliarde de lei vechi n.n.), la care se adaugă un set de echipamente - tractor, încărcător frontal, remorci, cisternă-vidanjă, maşină de împrăştiat gunoi - în valoare de 500.000 lei. De asemenea, în fiecare localitate le vor fi furnizate gospodarilor individuali europubele, cu scopul de a separa gunoiul menajer de cel de grajd", declara, în septembrie 2013, Manuela Ciutac, reprezentantul Unităţii de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice. Aceasta, împreună cu alţi specialişti ai ministerului respectiv, a venit anul trecut în toate cele trei comune brăilene pentru a susţine seminarii ce aveau rolul de conştientizare a localnicilor privind importanţa protejării solului de poluarea cu nitraţi. Au fost făcute şi teste în câteva gospodării ale populaţiei care au arătat că, în condiţiile unei limite maxime admise de 50 miligrame pe litru, apa din fântânile brăilene ajunge la valori de până la cinci ori mai mari.
Teoria depozitării gunoiului de grajd
Specialiştii le-au vorbit celor prezenţi la seminariile organizate astă-toamnă nu doar despre proiectul care urma să fie demarat, ci şi despre modul corect de depozitare a gunoiului de grajd în fiecare gospodărie. Astfel, sătenii erau îndemnaţi să realizeze mici platforme ecologice de depozitare, amenajate din folii de plastic puse pe un pat de coceni de porumb. Pe lângă faptul că previn scurgerea în sol a dejecţiilor lichide, acestea au şi calitatea de a produce, în timp, compost din gunoaiele de grajd. Metoda nu a avut ecou, însă, în rândul sătenilor brăileni. Pe de o parte, fiindcă foarte puţini tărani au participat la acele seminarii itinerante organizate de Ministerul Mediului. Publicul a fost format, la vremea respectivă, mai mult din reprezentanţi ai primăriilor, ai Consiliului Judeţean, Agenţiei pentru Protecţia Mediului sau Gărzii de Mediu, care au bifat prezenţa în special din obligaţie de serviciu decât dintr-un interes propriu-zis.
În altă ordine de idei, ţăranii brăileni continuă să depoziteze gunoiul de grajd la fel cum o făceau şi până acum: iarna îl ţin grămadă în gospodărie, direct pe sol, uneori chiar lângă fântânile sau puţurile forate de unde îşi iau apa, iar primăvara îl duc pe câmp, fiecare pe unde îi vine mai la îndemână. Cei care au, totuşi, spaţii de depozitare în gospodărie preferă varianta clasică, a platformelor de beton, decât cea ecologică, din coceni şi folie de plastic. "Eu nu prea am încredere în soluţiile astea aşa-zis ecologiste. Betonul e cel mai bun, indiferent de ce zic unii specialişti de pe la nu ştiu ce ministere. Am de vreo 12 ani în curte un ţarc din beton, cu puţină pantă şi un butoi de tablă în care se scurge acea zeamă din gunoiul de grajd ce poate fi folosită ca îngrăşământ în grădină", ne-a declarat Dumitru Panţuru, primarul comunei Movila Miresii. Acesta e bucuros că localitatea pe care o conduce a fost inclusă în proiectul Ministerului Mediului şi că urmează să beneficieze de o platformă betonată de mari dimensiuni, unde se va depozita tot gunoiul de grajd din comună. "În sfârşit, o să avem un spaţiu de depozitare adecvat, aşa încât dejecţiile, în loc să polueze solul, vor fi ţinute până în stadiul de compost, pe care o să îl valorificăm ca îngrăşământ. E un lucru bun acest proiect şi abia aşteptăm să fie pus în practică", ne-a spus primarul Movilei. Potrivit acestuia, lucrările la realizarea platformei au început abia recent, la jumătatea lunii iunie, şi sunt prevăzute să dureze până în octombrie a.c. Licitaţia a fost organizată de Ministerul Mediului şi a fost câştigată de o firmă din Buzău. Aceeaşi firmă va face şi platforma din Vădeni, în timp ce Chiscaniul va colabora cu altă societate. În toate cele trei comune brăilene stadiul lucrărilor este acelaşi.
Apă la robinet pentru toate satele, până în 2020
Conducerea CUP "Dunărea" Brăila a declarat recent, în cadrul unei conferinţe de presă, că, până în 2020, toate localităţile din mediul rural brăilean vor beneficia de reţea de alimentare cu apă potabilă, astfel încât să nu se mai folosească fântânile şi puţurile forate.
"În cadrul etapei a doua a Programului Operaţional Sectorial de Mediu, în exerciţiul financiar 2014-2020, intenţionăm să extindem reţeaua de apă în absolut toate satele din judeţul Brăila. Deocamdată, acest proiect se află în faza studiului de fezabilitate, dar sperăm să obţinem cât mai curând finanţarea şi să ne apucăm de treabă", a declarat Mihai Chiriţă, directorul CUP "Dunărea".
Chiar dacă se va extinde reţeaua de conducte astfel încât să fie acoperită toată zona rurală brăileană, vor mai exista destule persoane, în special de vârsta a treia, care vor continua să consume apă de fântână. "Noi avem bătrâni în sat care zic că apa de la robinet nu le ţine de sete. Ei beau tot de la fântâna din ogradă, aşa cum au fost învăţaţi de când erau copii", ne-a spus primarul din Movila Miresii.
De fapt, unii săteni afirmă cu tărie că apa de la robinet e mai murdară decât cea de fântână. "Apa pe care ne-o serviţi la reţeaua de asa-zisă «apă potabilă» are gust şi culoare de lături. Vă invit să serviţi şi dumneavoastră la masă. Vă pot trimite o navetă", a scris Valentin C., un locatar al comunei Viziru, într-o sesizare adresată conducerii CUP "Dunărea". La Viziru a fost realizată recent o reţea stradală de alimentare cu apă, în cadrul primei etape a POS Mediu.
