• se află pe Calea Călășilor și se numește ”Maritzza”, nume inspirat după prima navă care, în secolul XIX, a plecat din portul Brăila purtând pavilionul Țării Românești
Brăila cunoaşte o permanentă schimbare a denumiriii unor spaţii comerciale şi a vitrinelor acestora. Lucrurile şi aspectele diferă în funcţie de gustul proprietarilor, priceperea și imaginaţia vitrinierilor sau a specialiştilor în design şi urbanism. Aşa se face că, recent, din iniţiativa unei cunoscute firme de panificaţie şi patiserie, pe Calea Călăraşilor a apărut o modernă pizzerie, cu numele ”Maritzza”. Un medalion cu imaginea stilizată prezintă o corabie cu aceeaşi denumire, scaunele (la modă, acum) semănând cu cele brâncuşiene de la “Masa tăcerii”, iar, inedit în Brăila, undeva pe vitrină, la nivel cu solul, se poate citi: ”Nume inspirat de Mariţa (1834), prima navă care a plecat din portul Brăila purtând pavilionul Ţării Româneşti, spre Constantinopol”.
Deci, să intrăm în istoria corabiei “Mariţa”, cum a fost denumită, odată cu lansarea ei la Giurgiu, în anul 1834, când domnitor al Ţării Româneşti era principele Gheorghe Bibescu, supus al Înaltei Porţi turceşti. Corabia era de fapt un velier tip bric şi a fost prima navă înscrisă sub pavilion românesc. Construită din “materialuri româneşti”, avea o capacitate de 115 tone şi aparţinea armatorului Alexandru Vilara – cunoscut prin memoriile sale care pledau pentru emaniciparea Ţării Româneşti și ieșirea de sub tutela Turciei. Corabia a fost botezată după numele frumoasei Domniţe Mariţa, soţia principelui Bibescu, dar soarta a făcut ca nava să efectueze doar un voiaj în afara ţării. De fapt, istoria tragică a “Mariţei” a tentat mulţi istorici, romancieri şi gazetari (la fel ca în cazul renumitului bric “Mircea”) să scrie despre o serie de amănunte şi întâmplări cuprinse, de exemplu, în revista “Historia” sau romanul “O flotă pierdută”, de Corina Apostolescu şi Constantin Cumpănă.
Momente cu impact emoţional
Primul a avut loc la Giurgiu, când lansarea “Mariţei” a inclus o emoţionantă urare şi o poezie aparţinând lui Cezar Bolliac, care i-a urat navei să ducă în Europa şi în lume faima şi importanţa economică, şi nu numai, a Ţării Româneşti. Alt moment, însă de nimeni dorit, a fost la efectuarea primului şi singurului voiaj al “Mariţei”, de la Sulina la Constantinopol. Atunci, nava fiind sub comanda lui Ion Cristescu, şi având la bord 300 kg de grâu, a fost lovită de două furtuni puternice, la ducere şi la întoarcere, aproape dezmembrată, când echipajul a fost nevoit să se salveze prin aruncarea peste bord a butiilor cu vin. Şi astfel, în 1835, cu velele sfâşiate, abia a ajuns până la Brăila, unde era înregistrată, iar pavilionul şi jurnalul de bord au fost predate Arhivelor ţării.
Legat de Brăila, mai trebuie subliniat un lucru: în anul 1860, prefectul Brăilei a propus conducerii ţării ca tricolorul românesc arborat la catarg, să aibe o altă dispunere: pe orizontală, iar culorile să înceapă în ordinea roşu, galben şi albastru.
Alte triste amintiri despre flota românească
Mai întâi ar trebui să ne amintim ce a însemnat Brăila şi flota comercială dar şi cea militară din România, de-a lungul secolelor, de activitatea comercială, când zeci de nave româneşti navigau în lumea largă, iar porturile dunărene erau pline cu zeci de nave cu pavilioane străine. Danele, magaziile şi cheiurile forfoteau zi şi noapte de oameni şi utilaje - cargourile fiind nevoite să aştepte în ancoră, pe fluviu, spre a le veni rândul la încărcat-descărcat, sau la cabotaj - între porturile de la Dunăre şi mare.
Acum, flota românească e istorie, șantierele navale ale țării se află în regres, iar pentru cei nostalgici rămâne doar consolarea aducerilor aminte.
