Brăila se bazează anul acesta pe un buget de 348,58 milioane lei, din care 240,8 milioane la secţiunea "funcţionare" a aparatului administrativ local, iar diferenţa de 107,7 milioane este pentru secţiunea "dezvoltare". Pentru realizarea acestor venituri, municipalitatea se bazează pe impozitele pe venit, profit şi câştiguri de la persoanele juridice, dar şi de la persoanele fizice - peste 70 milioane lei, impozitele şi taxele pe proprietate - 30.99 milioane lei, impozitul şi taxa pe bunuri şi servicii - 124 milioane lei (inclusiv sume defalcate din TVA), la care se adaugă şi veniturile din surse nefiscale, adică printre altele, venituri din proprietate (vărsăminte din profitul companiilor şi societăţilor proprii, venituri din concesiuni şi închirieri) - 10,45 milioane lei, venituri din taxe administrative şi eliberări de permise - 1,2 milioane lei, amenzi penalităţi şi confiscări - 5,2 milioane lei şi circa 12,4 milioane din taxa de salubritate.
În ce priveşte cheltuielile de funcţionare, pe capitolele principale, banii vor fi cheltuiţi astfel: 7,74 milioane lei - cheltuieli de personal plus 4,57 milioane lei - cheltuieli cu bunuri şi servicii, 6,4 milioane lei pentru ordine publică şi siguranţă naţională, 97,72 milioane lei - învăţământ, 2,74 milioane - sănătate, 14,03 milioane - cultură, recreere şi religie, 32,2 milioane lei - asigurări şi asistenţă socială, 19 milioane lei - locuinţe, servicii şi dezvoltare publică, 22,9 milioane lei - protecţia mediului şi circa 24 milioane lei - transporturi.
Discutând despre secţiunea "dezvoltare", bugetul 2015 se bazează pe vărsăminte din secţiunea "funcţionare", în cuantum de 22,7 milioane lei, plus 0,25 milioane lei reprezentând sumele rezultate din valorificarea unor bunuri, 26,95 milioane din subvenţii de la bugetul de stat pentru bugetele locale şi circa 57,8 milioane lei - sume primite de la UE în cadrul proiectelor cu finanţare comunitară. Cum se vor cheltui cele peste 107 milioane din secţiunea dezvoltare? Potrivit hotărârii de CLM aprobată în şedinţa publică de ieri, în linii mari, grosul merge la învăţământ - 21,54 milioane lei, adică susţinerea cheltuielilor la proiecte investiţionale precum reabilitări, modernizări, consolidări şi extinderi la unităţile de învăţământ, dar şi la "sănătate" unde sunt alocate 15,56 milioane lei pentru finanţarea proiectelor investiţionale gen "Reabilitarea modernizarea şi dotarea ambulatoriului de specialitate din Spitalul de Psihiatrie" - 14,23 milioane lei. Şi pentru "cultură, recreere şi religie" sunt alocate fonduri importante, circa 1,82 milioane lei, din care 0,83 milioane pentru achiziţia unui autocar destinat Teatrului "Maria Filotti", sau încă 0,6 milioane pentru realizarea unui Centru de informare şi promovare turistică în municipiul nostru. De asemenea, o cotă importantă de alocări bugetare, la aceeaşi secţiune, apare şi în cazul capitolului "Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică" - 49,8 milioane lei, bani din care se vor susţine proiecte precum "Restaurarea şi consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti" - 13,98 milioane, a Castelului de Apă din Grădina Publică - 6,5 milioane lei, realizare infrastructură rutieră în municipiu - 14,5 milioane lei, sau realizarea Centrului comunitar "Bunici şi nepoţi" - 3,4 milioane lei.
De precizat că în cadrul şedinţei de ieri au fost aduse o serie de amendamente proiectului iniţial de buget. Unul dintre ele are în vedere alocarea pentru un proiect promovat de consilierul Ionel Alexandru care-şi propune un program multianual pe care l-a numit: "De la Brăila actuală, la Brăila aniversară, spre Brăila Capitală Culturală Europeană 2015 - 2018 - 2021". Proiectul de buget a fost taxat şi de viceprimarul Alexandru Dănăilă şi consilierii liberali Cătălin Hagiu şi Laurenţiu Chiru care au iniţiat amendamente ce au vizat, printre altele, suplimentări şi pentru lucrările de reabilitare de la Colegiul "Ghe. Murgoci", ori de la Grădiniţa nr. 8, dar şi pentru realizarea unor proiecte de arhitectură unitare pentru construcţiile ce vor fi realizate de beneficiarii de loturi de teren pe Legea 15/2003 - locuinţe pentru tineri. Alte amendamente ale liberalilor au vizat realizarea PUZ-ului pe faleză unde trebuie realizată o ridicare topografică, alocarea de fonduri pentru consolidarea taluzului din Strada Sabinelor şi semaforizarea intersecţiei B-dul Al. Ioan Cuza cu Calea Galaţi, unde sensul giratoriu provizoriu se dovedeşte prea mic, amendamentele fiind respinse de majoritatea PSD. Un alt amendament al liberalului Laurenţiu Chiru a vizat rezolvarea situaţiei şantierului de la Liceul Agricol, dar şi acest amendament a picat. Nemulţumiţi de respingerea amendamentelor, liberalii au votat împotriva proiectului ce viza Bugetul general centralizat.
