• două cazuri recente de suicid în rândul tinerilor din Brăila readuc în atenția publică o realitate alarmantă: tot mai mulți copii și adolescenți se confruntă cu gânduri suicidare și chiar ajung să recurgă la gesturi extreme • anul trecut, la Spitalul de Psihiatrie au fost internate 22 de persoane pentru tentative de suicid și 271 de prezentări pentru depresie • specialiștii atrag atenția că familia și școala sunt principalele medii de unde pornesc dezechilibrele și care pot semnala primele semnale de alarmă
Municipiul Brăila se confruntă cu o realitate alarmantă. Recent, un tânăr de 19 ani a fost găsit spânzurat de părinții săi, la scurt timp după ce a provocat un grav accident de circulație pe bulevardul Dorobanților, conducând mașina tatălui său. La scurt timp, o altă tragedie a zguduit Brăila: o adolescentă de 13 ani s-a aruncat de la etajul 4 al unui bloc din Obor, după ce ar fi avut o ceartă în familie și i s-ar fi luat telefonul. Aceste tragedii pun în lumină problemele emoționale tot mai accentuate cu care se confruntă adolescenții și necesitatea unor măsuri urgente din partea părinților, profesorilor și specialiștilor în sănătate mintală.
Specialiștii avertizează că numărul tinerilor care manifestă idei suicidare este în creștere, iar cauzele sunt multiple și complexe, fiind rezultatul unei acumulări de vulnerabilități care, netratate la timp, pot conduce la gesturi extreme. Fie că vorbim despre probleme în familie, presiunea academică, bullying sau influența negativă a rețelelor de socializare, fiecare dintre aceste aspecte poate contribui la crearea unei stări de disperare în mintea unui tânăr.
Am stat de vorbă cu experți din domeniul sănătății mintale și al educației pentru a înțelege mai bine amploarea fenomenului, cauzele care îl favorizează și soluțiile care pot fi aplicate pentru prevenirea tragediilor. Psihologul clinician principal Luminița Purice și medicul primar de psihiatrie pediatrică Oana Elisabeta Avram, de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, trag un semnal de alarmă privind frecvența tot mai mare a comportamentului suicidar în rândul adolescenților.
Potrivit medicului primar psihiatrie pediatrică Oana Elisabeta Avram de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, ”aceste gesturi suicidare sunt un semnal de alarmă, nu doar o reacție de moment. În ultimii ani, numărul cazurilor de tentative de suicid în rândul copiilor și adolescenților a crescut semnificativ. Vorbim despre o combinație de factori psihiatrici, sociali și emoționali care contribuie la vulnerabilitatea tinerilor. Există două categorii principale de adolescenți care recurg la gesturi suicidare. Pe de o parte, cei care suferă de tulburări psihice – depresie, tulburări de comportament, psihoze – și care reacționează în fața unor factori declanșatori. Pe de altă parte, sunt adolescenții care nu au un istoric de afecțiuni psihice, dar care acționează impulsiv în fața unor evenimente stresante, fără să premediteze gestul”.
De cele mai multe ori, astfel de gesturi sunt rezultatul unor vulnerabilități emoționale și sociale acumulate în timp, potrivit psihologului clinician principal Luminița Purice. ”Un comportament suicidar la copii și adolescenți este un strigăt de ajutor, nu un moft. Cauzele sunt variate, dar principalele probleme țin de mediul familial, de dificultățile de adaptare la cerințele școlare și de presiunile sociale. Mulți dintre acești copii nu au un diagnostic psihiatric preexistent, însă reacționează impulsiv, fără premeditare, atunci când se confruntă cu evenimente stresante. Printre factorii de risc se numără: familiile disfuncționale, consumul de substanțe psihoactive, abuzul emoțional sau fizic, eșecul școlar, insatisfacția legată de propria imagine, schimbări majore în viața adolescentului (ex: mutarea într-un alt oraș), instabilitatea emoțională, bolile cronice, ADHD-ul, experiențele traumatizante, conflictele legate de identitatea sexuală. Aceștia nu își doresc neapărat moartea, ci încearcă să scape dintr-o situație percepută ca insuportabilă”.
La rândul său, Florentina Coțoiu, pshiolog clinician principal, cu o vastă experiență, atrage atenția că minorii nu realizează uneori că un gest impulsiv, de moment, le poate curma viața. ”Cu cât copilul este mai mic, cu atât este mai redusă conștientizarea eternității morții. Foarte adesea este implicată depresia, dar nu totdeauna, cei tineri au un nivel scăzut de autocontrol și în stări de tensiune sufletească pot recurge la gesturi impulsive făcându-și rău. Iar în astfel de situații, internetul nu face decât să complice lucrurile și mai mult. Copiii și adolescenții recurg de cele mai multe ori la aceste gesturi dramatice datorită sentimentelor de oboseală în situații de stres emoțional, a sentimentului că nu pot fi la înălțimea cerințelor celor mari, a sentimentului de vinovăție, teama de respingere, rușinea, teama de viitor, singurătatea în fața dificutăților întâmpinate, amenințările, despărțirea de prieteni, dorul.... Chiar dacă pare că dramatizează, noi, adulții, trebuie să-i luăm în considerare la modul cel mai serios atunci când ei chiar spun că <vor să-și facă rău> sau <să scape de tot> sau <să plece departe>”, ne-a explicat Florentina Coțoiu.
Sute de copii și de părinți au fost consiliați pshihologic în Brăila
Psihologul Luminița Purice subliniază faptul că familia și școala sunt principalele medii care pot semnala primele semne de alarmă. Retragerea socială, izolarea, tristețea profundă, apatia, oboseala, lipsa poftei de mâncare sau a interesului pentru activități sunt semnale care nu trebuie ignorate. “Controlul anturajului copilului, al timpului petrecut online și al conținutului accesat este esențial. Există aplicații prin care părinții pot gestiona atât timpul petrecut pe internet, cât și accesul la anumite spații virtuale”, explică aceasta.
Psihologul Cristina Nazare, de la Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională ( CJRAE) Brăila, subliniază rolul esențial al școlii și familiei în identificarea semnelor precoce ale depresiei și gândurilor suicidare. “Adolescenții care trec printr-o criză emoțională profundă nu cer întotdeauna ajutor direct. Însă, pot exista semne vizibile precum retragerea din activitățile obișnuite, scăderea performanțelor școlare, schimbări bruște de comportament, insomnie sau, dimpotrivă, somn excesiv, pierderea poftei de mâncare și exprimarea frecventă a unor gânduri negative despre viață și viitor”, explică psihologul.
În anul școlar 2023-2024, peste 756 de copii și 425 de părinți au beneficiat de consiliere psihologică la CJRAE Brăila, iar temele cele mai frecvente au fost gestionarea emoțiilor și dificultățile de comunicare.
Psihologul Florentina Coțoiu atrage atenția asupra faptului că rolul școlii este foarte important, la fel ca și cel al familiei: ”La școală se statuează ideea că învățătorii și profesorii au doar datoria de a preda materiile lor, deși predau unor ființe fragile, în ciuda comportamentelor lor dificile. Acest fapt l-am observat de-a lungul timpului din discuțiile avute cu acești adolescenți, de la care am aflat frecvent că <pe profesori nu-i interesează cum mă simt > sau <mă ironizează în fața clasei> sau <își bate joc de mine, se leagă de...>. De la catedră se văd fețele elevilor, atitudinea lor, dacă sunt triști, plânși sau iritați, dacă sunt retrași, dacă rezultatele sau interesele lor la învățătură au scăzut etc. Stigmatizarea și respingerea de către cei de-o seamă, lipsa prietenilor, însingurarea, ideea că <ceva nu e în regulă cu mine pentru că...>, acestea sunt posible motive de <dorință de a dispărea> a copiilor”.
Statisticile Spitalului de Psihiatrie din Brăila în 2024: sute de cazuri de depresie, zeci de tentative de suicid
Andreia Gavrilescu, directorul medical al Spitalului de Psihiatrie „Sf. Pantelimon” Brăila, a punctat că suicidul în rândul adolescenților devine un fenomen tot mai grav, fiind la ora actuală a doua cauză de deces în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani. La fiecare suicid reușit, sunt raportate aproximativ 100 de tentative.
”Statisticile sunt îngrijorătoare, România se află pe locul 58 în lume în ceea ce privește rata de suicid, aproximativ 22.000 de copii și tineri din țară trăiesc cu un diagnostic de boală mintală. Anul trecut, la Spitalul de Psihiatrie „Sf. Pantelimon” Brăila au fost internate 22 de persoane pentru tentative de suicid, din care un caz la vârsta de 15 ani, două cazuri la adulți tineri sub 25 ani și 19 cazuri la adulți peste 25 ani. În aceeași perioadă, unitatea medicală a înregistrat 271 de prezentări pentru depresie. Pacienții cu tentative de suicid și-au exprimat acordul în vederea internării și au primit servicii medicale de tip spitalizare continuă sau de zi, cu tratament adecvat și servicii conexe de tip evaluare psihologică și consiliere psihologică, atât pe parcursul internării cât și după externare prin Centrul de Sănătate Mintală”, a precizat medicul Andreia Gavrilescu.
Printre principalele cauze identificate de specialiștii din cadrul Spitalului de Psihiatrie „Sf. Pantelimon” Brăila se numără: depresia și anxietatea netratate, tulburările de comportament, consumul de alcool și droguri, problemele familiale, influența negativă a rețelelor de socializare, presiunea din partea grupului de prieteni, conform sursei citate.
Cum putem preveni tragediile
Intervenția familiei, în primul rând părinții joacă un rol crucial în prevenția suicidului. Specialiștii recomandă: ascultarea activă a copiilor și evitarea judecăților critice, monitorizarea timpului petrecut pe internet și a conținutului accesat, crearea unui mediu sigur în care copilul să se simtă înțeles și sprijinit și nu în ultimul rând solicitarea ajutorului unui specialist la primele semne de depresie sau anxietate.
Psihologul Florentina Coțoiu, ne sfătuiește să manifestăm ”înțelegere și afecțiune față de copiii noștri, să îi tratăm cu seriozitate, să îi ascultăm cu atenție și când vorbesc și când nu vorbesc”.
Unitățile de învățământ trebuie să adopte măsuri concrete prin introducerea unor sesiuni de educație emoțională și sănătate mintală, creșterea numărului de consilieri școlari disponibili, crearea unui sistem de raportare anonimă pentru elevii care au nevoie de ajutor.
Precizăm că, Spitalul de Psihiatrie „Sf. Pantelimon” Brăila oferă servicii de internare, tratament și consiliere psihologică prin Centrul de Sănătate Mintală, atât pentru pacienți, cât și pentru familiile acestora.
Suicidul nu este o soluție. Există ajutor!
Cele două tragedii recente din Brăila nu trebuie ignorate. Ele subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru sprijinirea sănătății emoționale a adolescenților. Fenomenul suicidului în rândul adolescenților este complex și necesită o abordare multidisciplinară. Familia, școala și specialiștii trebuie să colaboreze mai strâns pentru a preveni astfel de evenimente dramatice și pentru a le oferi tinerilor sprijinul de care au nevoie.
Prevenția începe acasă, continuă la școală și trebuie susținută de sistemul de sănătate. Fiecare copil în suferință are nevoie de sprijin, iar fiecare viață poate fi salvată printr-o intervenție la timp.
