Refuzul plafonării, al servilismului, sila de un sistem universitar anacronic, care nu are nimic de-a face cu realitatea înconjurătoare, determină tot mai mulţi tineri brăileni să aleagă să studieze în străinătate, deşi varianta este costisitoare, deloc comodă. Acolo au siguranţa unor standarde înalte respectate şi a faptului că diploma obţinută chiar reprezintă ceva pe piaţa muncii. Anul acesta au fugit de sistemul de învăţământ şi de viaţa din România 13 absolvenţi din liceele brăilene, de la colegiile "Murgoci", "Bălcescu", Liceul "Iorga", iar anul trecut au fost cam tot atâţia. Exodul a început în 2007, de când românii pot aplica la universităţile europene în aceleaşi condiţii ca şi cei din Uniunea Europeană, adică au acces la facultăţi de prestigiu fără să plătească taxă de şcolarizare - cum se întâmplă în Danemarca - sau să plătească doar o mică parte din taxă. Şi înainte de 2007 au plecat tinerii la universităţi, însă în număr mai mic şi doar cei cu rezultate excepţionale. Acum, practic, orice absolvent bun poate fi admis la o universitate europeană. Anul acesta brăilenii au fost admişi la universităţi din Anglia, Italia, Germania, Danemarca şi Ţara Galilor. Cei 13 nu sunt singurii care au aplicat. De fapt, sunt mult mai mulţi, însă este posibil ca şcolile să nu ştie acest lucru, pentru că nu toate universităţile cer recomandări profesorilor.
"Nu-mi place sistemul corupt şi vreau să mă afirm fără a fi nevoită să devin pupincuristă"
Cei mai mulţi absolvenţi au plecat la studii în străinătate de la Colegiul "Murgoci": Ruxandra Soare, Steluţa Grama, Bogdan Toader, Cristian Trăsnea, Vlad Tudor, Angela Zotinca, Ioana Şerban, Ana Răileanu, Sorin Popa, Alexandru Zainea. Pe lângă cei zece absolvenţi de la "Murgoci" mai sunt doi de la "Bălcescu", Andrei Sandu şi Victor Dobrescu, şi unul de la "Iorga", Alexandru Iordache. De fapt, directorul Mircea Moroşanu de la "Iorga" a precizat că se ştie de încă trei absolvenţi că au depus aplicaţii în străinătate, însă ei nu au venit încă să spună dacă au fost admişi sau nu. Pentru cei 13 absolvenţi, plecatul în străinătate nu este un moft ori o modă. Ei vor, în primul rând, un sistem de învăţământ care să se axeze mai mult pe practică, iar atunci când termină facultatea să nu mai aibă handicapul unui sistem axat în special pe teorie, rupt de realitatea de pe piaţa muncii.
"Cred că am ales să plec pentru că momentan n-am chef de România. De ce n-am chef? Pentru că nu-mi place să se ia cocalarii de mine pe stradă, nu-mi place sistemul corupt şi vreau să mă afirm fără a fi nevoită să devin pupincuristă", ne-a declarat Ioana Şerban, admisă la Universitatea Bremen din Germania, la trei specializări: Literatură comparată şi cultură, Istorie şi politică internaţională şi Ştiinţe sociale. La rândul său, Bogdan Toader, admis la Universitatea "Manchester" la matematică-informatică, apreciază că nivelul academic în Marea Britanie este mai ridicat decât în România şi de aceea a ales să plece. "Condiţiile sunt mai bune şi am mai multe şanse să încep o carieră în cercetare după ce termin studiile, deoarece aceste universităţi sunt orientate către aşa ceva, iar acest gen de muncă este mai bine plătit în străinătate", crede Bogdan. "Eu am auzit de la un prieten şi am început apoi să mă documentez, ce este cu acea universitate, ce aş putea să studiez în direcţia dorită de mine. Am hotărât să merg acolo pentru că voi avea o şansă în plus la angajarea în străinătate. Se face mai multă practică şi în principiu ai mai multe şanse, este o chestie mai serioasă decât în ţara asta", a spus cu năduf Victor Dobrescu, absolvent de la "Bălcescu", admis la VIA University din Danemarca, pentru specializarea Construcţii civile. Şi Andrei Sandu, tot de la "Bălcescu", admis la aceeaşi universitate, la specializarea Global bussines engineering, a spus că urmăreşte să se stabilească într-o ţară cu un nivel de trai mai ridicat decât în România şi să se formeze într-un sistem de învăţământ performant. "În ultimul semestru, după patru ani şi jumătate, se face o evaluare a tuturor absolvenţilor şi vin firme din toată Danemarca să ofere locuri de muncă. Practic, ai un post asigurat dacă înveţi şi îţi vezi de treabă", a precizat Andrei Sandu.
Părinţii trebuie să suporte cheltuieli de cel puţin 3.000 de lei lunar
A studia în străinătate este un lucru costisitor pentru români, chiar şi pentru cei cu ceva mai multă dare de mână. Taxele de şcolarizare sunt mari, iar la ele se adaugă şi cheltuieli cu cazarea, masa, cărţile, transportul local, banii de buzunar. O soluţie pentru cei care nu obţin burse complete şi trebuie să-şi achite o parte din taxa de şcolarizare, mii de euro, lire sterline sau dolari, pot accesa împrumuturi avantajoase, la fel ca studenţii europeni. Sumele date cu titlul de împrumut, vor fi rambursate abia după finalizarea studiilor, câte 9% pe an, abia atunci când salariul câştigat de tânăr este mai mare de 15.000 de lire sterline în Marea Britanie sau 9.500 de lire sterline, dacă tânărul se angajează în România. Dacă tânărul nu câştigă atât în următorii 25 de ani, creditul devine nerambursabil, iar tânărul nu mai plăteşte nimic. Ca urmare, firma care se ocupă de obţinerea acestui împrumut, se ocupă la final şi de obţinerea unei slujbe, astfel încât împrumutul să fie rambursat. La Bremen, de exemplu, Ioana Şerban ar trebui să plătească o taxă de 30.000 de euro. Pentru că a avut rezultate foarte bune, a fost olimpica internaţională a Brăilei la limba şi literatura română, Ioana va plăti destul de puţin, pentru că a primit bursă şi a mai acoperit din taxe prin împrumut: "În mare parte, am bursă plus împrumut, deci voi plăti doar 1.500 de euro în primul an, pentru şcolarizare şi cazare. Când am primit bursa cred că a contat situaţia financiară a părinţilor, dar şi rezultatele pe care le-am avut", consideră Ioana Şerban.
Alexandru Iordache, viitor student în Marea Britanie la Universitatea Aberstwyth, a spus că a accesat un astfel de credit pe care îl va plăti ulterior, dar numai dacă va avea un venit de 15.000 de lire sterline pe an dacă se angajează în Marea Britanie, sau 9.500 de lire sterline pe an dacă se angajează în România. Pentru celelalte costuri, cazare, masă, cărţi şi transportul în comun, care se ridică la aproape 700 de euro, cei mai mulţi părinţi fac împrumuturi costisitoare pentru a-şi putea susţine copiii în facultăţi. "Părinţii nu au fost foarte încântaţi la început. S-au gândit la costuri, dar după ce au văzut şi avantajele au fost de acord să mă susţină financiar", a declarat Andrei Sandu.
Universitatea Manchester este una dintre cele mai bune universităţi din lume, în topul Shanghai, aceasta figurând pe locul 53. Fiind însă o universitatea de top, şi costurile sunt pe măsură. Cazarea plus mâncarea ajung cam la 4.500 de lire pe an, iar taxa facultăţii este în jur de 3.000 de lire pe an, însă, de obicei, elevii aleg să acopere o parte din sumă prin împrumut, ne-a povestit Bogdan Toader. "În general, taxa facultăţii este aceeaşi pentru toţi elevii care studiază în Marea Britanie şi pot spune că avem un anumit avantaj că România este membră a Uniunii Europene, pentru că altfel taxa facultăţii ar fi fost de 10.000 de lire. Oricum, costurile nu se rezumă doar la cazare şi taxă, mai sunt şi cărţi de cumpărat, transportul prin oraş şi aşa mai departe", a declarat Bogdan Toader.
O altă elevă care a aplicat în Marea Britanie este Steluţa Grama, admisă la Universitatea Essex, la profil uman alcătuit din patru module: studii de film, limbi străine, istoria artei şi literatură şi filosofie. La Essex, taxele sunt puţin mai reduse. "Pentru taxa de la facultate am făcut împrumut de 3.225 de lire pe an, iar cazarea, care costă 2.200 de lire pe an, o plătesc eu. Sunt trei semestre, iar pentru primul trebuie să plătesc de la început. La Essex mi s-a oferit o bursă de 1.000 de lire pe an, numită bursă de oportunitate, pe care o primesc studenţii din ţările est-europene. Cu banii ăştia îmi voi plăti jumătate din cazare, numai că îi primesc abia după primul trimestru. Ştiu că este mai greu, dar merită din plin", a precizat Steluţa Grama.
Cum treci de admitere
Pentru toţi cei interesaţi să studieze în străinătate, grijile apar de la începutul anului şcolar. Cei care vor să fie admişi în Marea Britanie sau în Statele Unite au de susţinut examene de limbă şi examene de cunoştinţe umane şi reale, în funcţie de punctajul cărora pot fi admişi la o universitate sau alta. Copiii brăileni care au fost admişi la o universitate europeană şi-au descoperit şcoala ori prin intermediul unui prieten care e deja student acolo ori la Târgul Internaţional al Universităţilor organizat anual la Bucureşti. Elevii atraşi de universităţile din Marea Britanie au aplicat prin intermediul site-ului UCAS (University and College Admissions Service), site unde sunt centralizate cursurile tuturor facultăţilor din Marea Britanie. Aplicaţia se face pe internet, elevul îşi creează un cont pe UCAS, unde introduce datele personale, opţiunile pentru facultate, un eseu personal şi recomandarea unui profesor. De asemenea, este nevoie de un atestat de limba engleză, Cambridge sau Toefl, şi examenele SAT, care reprezintă bac-ul american. Universităţile din Marea Britanie au impus şi condiţii legate de examenul de bacalaureat susţinut în România. Pentru a fi admis, elevul trebuia să obţină anumite note, în special la materiile care fac parte din profil. "Am aplicat în luna ianuarie prin intermediul site-ului UCAS, la cinci cursuri, iar în martie am primit oferte de la toate, cu condiţia să iau anumite note la bacalaureat, la matematică în special, unele mi-au cerut opt, altele nouă. Am fost nevoit să aleg unul din cursuri şi un altul de rezervă, iar după ce am aflat şi rezultatele la bac, cei de la Universitatea Manchester mi-au cerut să le scanez diploma de bacalaureat şi să le-o trimit prin mail pentru a-mi confirma locul", a declarat Bogdan Toader. Alexandru Iordache, absolvent la "Iorga", ne-a povestit că s-a dus la Târg fără să ştie exact la ce universitate poate aplica. Apoi a luat legătura cu o companie care avea stand chiar acolo şi care s-a ocupat de el până a descoperit la ce universitate poate fi admis. Ei i-au trimis documentele prin intermediul UCAS, către instituţia aleasă, Aberstwyth University. A avut nevoie de foaia matricolă, tradusă şi copie legalizată, de scrisori de recomandare, de preferat una să fie din partea profesorului de limba engleză, un certificat care să dovedească nivelul de stăpânire a limbii engleze şi o scrisoare de motivaţie, în care să spună de ce a ales Anglia să studieze şi de ce a ales acea specializare. Alexandru Iordache va studia Politici internaţionale şi istorie. "Cred că această experienţă îmi va lărgi orizontul, iar specializarea mi-am ales-o pentru că mă interesează ce se întâmplă în lume. La final mi-aş dori o carieră în diplomaţie. Universitatea are tradiţie în acest sens, a fost fondată în 1919 şi a avut primul departament de acest fel din Anglia", a spus Alexandru. Pentru alte ţări decât Marea Britanie sau Statele Unite, admiterea este şi mai simplă, de la dosar lipsind scrisorile de recomandare şi unele examene. Dana Oprescu, profesor de engleză la Colegiul "Murgoci" ştie cât de mult contează recomandările scrise de profesori pentru universităţile din occident, iar în cazul elevilor săi a contat şi faptul că îi cunoştea din clasa a V-a, acest fapt fiind o garanţie pentru profesorii universităţilor.
Plecaţi cu vechime
Dorinţa tinerilor de a studia în străinătate nu este nouă. Acum patru ani, sportivul Valentin Preda a primit o bursă completă la o prestigioasă universitate americană, din Louisville Kentucky, în valoare de aproximativ 20.000 de dolari anual, datorită rezultatelor sale obţinute la Campionatele europene de juniori la înot. Schimbarea nu a fost uşoară, însă a confirmat aşteptările, a obţinut rezultate foarte bune pentru universitate, astfel că a devenit o mică vedetă pe plan local. Începând din primul an a obţinut premii pentru cel mai bun atlet şi cel mai bun înotător al universităţii. Acum este în anul cinci, s-a adaptat perfect, iar în toamnă chiar urmează să se căsătorească, aleasa fiind Taylor, o colegă de universitate. Acum doi ani, un elev de clasa a X-a de la "Bălcescu" a plecat să studieze la un colegiu de elită în Italia, iar în urmă cu doi ani, Eliza Piroşcă, de la Liceul de Artă, a fost admisă la o universitate americană, unde studiază muzica şi are un succes remarcabil. Cu numai un an în urmă, de la "Murgoci", şapte elevi au ales să ia calea occidentului pentru studii: Vlad Drugău, Claudiu Manea, Alexandra Gheorghe, Mihai Săvescu, Simina Dobrescu, Paula Marcu şi Ruxandra Frătescu, orientându-se în special pentru Danemarca, dar şi pentru Marea Britanie, Suedia sau Italia. Paula Marcu, care trece deja anul doi în Danemarca, studiază management-ul la VIA University College: "Îmi place mult Universitatea, pentru că pune la dispoziţie foarte multe facilităţi, iar relaţia dintre elevi şi profesori este cu totul alta. Oricum, toată atmosfera este diferită, de aceea la început poate părea greu să te integrezi, daneza fiind o limbă foarte grea, însă există posibilitatea să o înveţi. Universitatea are o politică de integrare, prin care oferă elevilor străini posibilitatea de a învăţa limba". De altfel, la Via University, pentru adaptarea studenţilor străini (800 din cei 14.000 ai instituţiei) se organizează înainte de începerea cursurilor un adevărat festival.
Şi un elev de la "Cerna" ar fi trebuit să fie bursier în Statele Unite
Brăila ar mai fi putut avea un elev foarte bun plecat la studii în Statele Unite, însă Dunărea i-a frânt destinul. David Piroşcă, elev la Liceul "Cerna", în ultimele zile de şcoală a vrut să se răcorească şi a făcut o baie în apele fluviului. El nu a mai reuşit să ajungă la mal, îndoliind astfel familia şi întreaga şcoală.
În clasa a XII-a el terminase cu media 9,37, şi fusese deja acceptat la două universităţi americane. Voia să devină medic. În acele zile familia şi el căutau soluţii pentru a achita restul de taxă care nu era acoperită de bursa primită. De asemenea, el se pregătea să dea şi la medicină dentară, la Uiversitatea din Târgu Mureş.
Universitatea Manchester - locul 53 în Topul Shanghai
Cea mai prestigioasă universitate dintre cele alese de absolvenţii Brăileni, Manchester, este pe locul 53 în Topul Shanghai. Este unul dintre cele mai bune centre în cercetare, în special cea biomedicală. Bugetul pentru cercetare a crescut cu 40% în trei ani, de la 269 de milioane de lire la 375 de milioane de lire. Până în 2015 şi-au propus să ajungă pe locul 25 în top. Universitatea are ca profesori şi studenţi 23 de deţinători ai premiului Nobel.
Doctorand la Princeton
Un alt fost elev al Colegiului "Murgoci", Mihai Cucuringu, este acum doctorand la faimoasa universitate Princeton, numărul unu în lume, în matematică şi pe locul opt în lume. Captivat de misterul cifrelor, brăileanul lucrează acum alături de mari matematicieni ai lumii. Tot acolo Mihai l-a cunoscut pe John Nash, cel care a luat în 1994 Premiul Nobel în economie, din viaţa căruia s-au inspirat creatorii personajului principal al filmului "A beautiful mind". În timpul liceului, a aplicat la foarte multe universităţi americane, la sfatul prietenului său Ştefan Ichim, unul dintre primii elevi brăileni acceptaţi la Harvard. Atunci a cheltuit câteva milioane de lei numai ca să-şi trimită documentele către cele 20 de universităţi alese. În final, a fost acceptat în zece dintre ele. A ales Hiram College din Ohio pentru că 90% din costuri erau suportate de instituţia de învăţământ. Spre finalul anului III, datorită rezultatelor deosebite din cercetare, s-a transferat la universitatea din Carolina de Nord, în calitate de asistent cercetător. În anul patru s-a hotărât să aplice pentru doctorat, la mai multe universtăţi, printre care Princeton. A ales această instituţie pentru că este numărul unul în lume la matematică şi pentru că urmăreşte să facă cercetare în industrie sau matematică financiară.
Prietenul său, Ştefan Ichim, a absolvit la Harvard-ul în 2004, a lucrat în soft un an în Statele Unite, iar din 2005 lucrează în mediul de afaceri din România. Tatăl său a spus că s-a întors pentru că tânărul consideră că România este ţara tuturor posibilităţilor şi trebuie reformată. Din punctul de vedere al lui Ştefan Ichim, toţi cei plecaţi ar trebui să se întoarcă şi să facă ceva pentru ţară.
Între copiii care s-au realizat remarcabil după ce au studiat la universităţi străine de prestigiu este şi Aurora Simionescu, acum bursieră la NASA pentru trei ani, după ce a studiat astro-fizica la Universitatea Bremen şi şi-a dat doctoratul, tot în astrofizică, la Institutul Max Plank din Munchen, prilej cu care a realizat şi o descoperire care a făcut înconjurul lumii. Împreună cu echipa în care lucra, a descoperit o bucăţică din universul care până acum a fost ascuns omului.
