Ziarul "Obiectiv - Vocea Brăilei" a inițiat o nouă rubrică "Să iubim natura" cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Duminică am ales să îmi fac curaj și să ies în natură, chiar dacă vremea nu a fost prea bună pentru a face o astfel de plimbare, din cauza ploii, totuși am zis că merge să risc, nu mai fusesem de două săptămâni în natură.
Recunosc că am vrut să văd urmările incendiului de la Pădurea Stejaru, pentru că acolo, în afară de copacii arși, au suferit și multe animale. Imaginea este una dezolantă, iar mirosul te face să nu vrei să mergi prin pădure. Am refuzat să intru în pădure din cauza a ceea ce ar fi urmat să văd. Refacerea unei astfel de zone o să dureze mult, de ordinul a zeci de ani, dar natura are puterea să se refacă, asta dacă nu cumva oamenii au alte idei...
Am ales de data aceasta traseul invers. Întâi am mers la Lacu Sărat, apoi la Balta Seaca, asta pentru că plecând de acasă, ploaia a început chiar la Pădurea Stejaru și nu am vrut să risc să fiu undeva de unde să nu mai pot ieși din cauza terenului moale. Am avut noroc, ploaia nu a fost atât de puternică încât să mă sperie, iar la Lacu Sărat II am avut șansa să văd multe specii de păsări dar și foarte multe exemplare din aceste specii.
Am fost întâmpinat de un erete de stuf care a trecut aproape de mine parcă să mă salute, în drumul său spre alte locații. Sunt multe lebede de vară aici, doi lopătari care apar mereu când ajung în zonă, la fel și doi țigănuși, prezențe constante aici.
Ca și număr mare de exemplare, pot aminti fără să exagerez că numai la Lacu II sunt minim 1.000 de exemplare de pescăruși râzători, dar și vreo 150 de bătăuși. Am văzut iar gâște de vară, undeva la vreo 30 de exemplare, rațe mari, fluierari, ciocîntors și piciorongi. La plecare am văzut și vreo 15 exemplare de călifari albi, juvenili. Surpriza neplăcută a acestei vizite, în afară de urmările incendiului, o să o relatez la final.
Dacă a apărut soarele, am plecat spre Balta Seaca, zona mea de liniște. Aici, ca niciodată în ultima perioadă, am avut parte de multe păsări. De la călifari albi cu pui, în diverse stadii de dezvoltare, de la exemplare cât pumnul de mici la exemplare care deja zboară. Bătăușii, aici am văzut, fără să exagerez, undeva la vreo 300 de exemplare, vreo 100 de exemplare de ciocîntors, rațe mici, lebede de vară, pescăruși râzători, piciorongi, fluierari diverse specii, atât de munte, cât și de lac, sitari. Pentru prima dată am văzut aici o stufărică, aceasta fiind o pasăre de mici dimensiuni, dar și foarte multe specii de fluturi frumos colorați, libelule și multe alte insecte.
Ca și specii de păsări răpitoare, aici am văzut vânturelul roșu și șorecarul comun, fiind pentru mine o surpriză numărul mic de păsări răpitoare de aici.
La plecare, în drum spre casă, am vrut să opresc un pic și la Comăneasca, dar aici sunt mulți pescari și păsările evită locația, cel puțin în perioada în care pescarii sut în zonă.
Revin la ceea ce doream să vă relatez despre Lacu Sărat II. Eu monitorizez această locație din 2007. Fenomenul pe care l-am văzut că se repetă cel puțin o dată pe an este legat de apariția unor păsări moarte, dar și a unor exemplare încă în viață dar cu aripile rupte. Acest fenomen l-am observat și în duminica aceasta care a trecut. Subliniez faptul că nu vreau să învinuiesc pe nimeni, deoarece nu am dovezi, singurele concluzii sunt cele trase ca și specialist ornitolog. Pe o distanță de aproximativ 100 de metri, pe malul Lacului II, am identificat undeva la vreo 15 exemplare moarte, un exemplar de piciorong, două exemplare de fluierar de munte, și 12 exemplare de pescăruș râzător. Din relatările unor persoane care au mers mai departe, spre coada Lacului II, ar fi și acolo alte exemplare de păsări moarte (chiar și o lebedă), dar eu personal nu am mers până acolo.
Nu cunosc cauza morții acestor păsări, dar după aspect, sunt în diverse stadii de descompunere, ceea ce înseamnă că nu au murit în același timp, unele exemplare erau moarte de cel mult 2 zile. Ceea ce mi-a atras atenția a fost prezența unor exemplare în viață dar cu aripi rupte, la care nu am putut ajunge, deoarece se retrag în apă.
Ca specialist, pot doar să încerc să presupun că aceste exemplare cu aripi rupte au ajuns așa din câteva cauze:
- Fiind vorba de juvenili de pescăruș râzător, posibil să se fi lovit de firele de înaltă tensiune ce traversează zona, din neatenție;
- Pot exista persoane care vor să se distreze și din teribilism să tragă cu o pușcă cu aer comprimat, dar nu am dovezi;
- Pot fi atacate de păsări răpitoare și să nu le fi reușit atacul final din cauză că au fost speriate de oameni, câini, etc;
- Posibil o furtună de intensitate mare ce le-a făcut să se lovească de anumite obstacole, în zbor.
Ideea este că astfel de evenimente se repetă la Lacu Sărat II, iar cauza nu se cunoaște niciodată, putând fi vorba chiar de cauze mixte. Deoarece nu îmi permit să plătesc analize pentru astfel de situații, nu pot să trag o concluzie corectă, multe păsări murind poate bolnave.
Trag doar un semnal de alarmă, în speranța că astfel de situații vor dispărea, nu îmi doresc ca păsările să sufere, nu ar fi corect. După cum vedeți, vizitele în aceste zone frumoase, uneori pot fi umbrite de accidente de acest gen.
