Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Pentru unii dintre noi, o ieșire la aer într-un loc mai neconvențional este deja ceva normal. Nu toți vrem să ieșim să ne plimbăm prin oraș, chiar dacă Brăila este un oraș frumos și care în ultimul timp oferă diverse oportunități pentru turiști.
Îmi place să vă prezint fotografii frumoase, din locuri sălbatice, din județul nostru, tocmai pentru a vă face să încercați și o altfel de ieșire la plimbare. Brăila are locuri sălbatice frumoase, locuri unde puteți vedea de la păsări sălbatice la mamifere sălbatice (iepuri, căprioare, pisici sălbatice etc.) și unde poți sta câteva ore în liniște fără să fiți deranjați de nimeni.
Pentru astfel de ieșiri în zone sălbatice nu există excursii organizate, singura zonă unde se organizează astfel de excursii fiind Dunărea și locurile de pe lângă aceasta.
În acest weekend am fost pe același traseu consacrat unde am văzut mereu păsări sălbatice, traseu care devine interesant în perioada de migrație, Seaca – Comăneasca – Lacu Sărat II.
Am început cu Balta Seaca, loc care mi-a rămas în inimă nu numai pentru păsări ci și pentru faptul că poți sta în liniște câteva ore, fără să fii deranjat de nimeni.
Pentru prima dată am fost surprins la Seaca, deoarece am văzut foarte puține păsări. În schimb am văzut cinci păsări moarte pe malul apei, nu cunosc cauzele.
Pentru iubitorii de statistici, pot să vă spun că în afară de câteva exemplare de cioîntors, piciorong și vreo cinci bătăuși, un erete de stuf, vreo 30 de rațe, am văzut doar vreo 10-15 pescăruși râzători. Asta este frumusețea migrației, poți vedea uneori foarte multe păsări, iar la distanțe de câteva zile, în același loc, să vezi zece păsări.
Dacă dorim să avem turism pe această nișă trebuie să ajutăm natura și spun acest lucru deoarece, până în acest an, la Comăneasca era apă tot timpul anului, chiar dacă era un an secetos, dar în acest an lucrurile s-au schimbat un pic, după decolmatare, canalele principale au apă multă uneori, sau seacă până la o limită periculoasă pentru biodiversitate, astfel încât păsările evită aceste locații, chiar dacă anul acesta a fost unul ploios. În momentele când se bagă apă pe canale, păsările sunt deranjate de mulțimea pescarilor care vin să se relaxeze câteva ore aici, dar acest lucru nu consider a avea un impact negativ deoarece păsările ar avea pește de mâncat. Prefer să fie apă pe canale și pescari, în loc de priveliștea sinistră din perioadele în care nu prea este apă, cum este acum.
Pentru iubitorii de statistici, pot să vă spun că în afară de câteva exemplare de sfrâncioc roșiatic, am văzut un erete de stuf, vreo 12 pescăruși râzători, o codobatură galbenă, vreo trei pițigoi de stuf și vreo cinci prigorii.
Ultima escală am făcut-o la Lacu Sărat II, unde fusesem anunțat că au apărut multe păsări. Pot spune că nu este prima data când aici, în migrația de toamnă, observ multe păsări. Așa s-a întâmplat și data asta.
Tot pentru iubitorii de statistici, aici lista este mai lungă: peste o mie de exemplare de rață mare, peste o mie de exemplare de lișiță, vreo 100 de exemplare de rață lingurar, peste 250 lebede de vară, peste 500 exemplare de pescăruși râzători, în jur de 100 de exemplare de corcodel mare și mic, un erete vânăt, limicole de ordinul sutelor de exemplare și sigur existau și alte specii, dar nu am stat mai mult de două ore în zonă.
Acum, pentru că Lacu Sărat II este aproape de Stațiune și pentru că am văzut turiști din stațiune care treceau drumul pentru câteva fotografii cu luciul de apă acoperit de păsări, o să vă spun că zona arată destul de îngrijită, dar am găsit o navetă de bere, o bară de mașină și vreo zece saci cu păstârnac rădăcină aruncate de cetățenii care nu iubesc Brăila sălbatică.
Aș dori ca acest concept personal de atragere a turiștilor pe această nișă să poată prinde la public, pentru că această parte sălbatică a județului nostru merită promovată mai mult, iar biodiversitatea merită atenție mai mare. Am avut discuții cu oameni care iubesc natura brăileană și care doresc și aici ceva asemănător Deltei Dunării, iar eu am explicat că în Brăila sălbatică sunt locuri deosebite de vizitat, dar unele sunt greu accesibile și pentru mine, dar altele locuri ar trebui “ajutate” pentru a putea avea păsări multe și astfel să apară și acest tip de turism. Când mă refer la a ajuta natura, înțeleg ca cei ce au în grijă aceste locații cu păsări să încerce să păstreze tot timpul anului apă aici pentru a putea atrage turiști, pot construi foișoare în locuri cu multe păsări, accesibile tuturor celor care vor să vadă de aproape păsări. Sunt multe idei de turism, ideea este să se dorească acest lucru.
Brăila mea sălbatică este locul unde sunt liniștit, unde mă pot relaxa în liniște și unde vă aștept cu drag pentru a vedea animale sălbatice de aproape.
