"Sunetul muntelui" a apărut în anul 1949 şi este cartea care îi aduce definitiv consacrarea în planul literar.
Autorul este apreciat datorită "măiestriei lui literare, care exprimă cu mare sensibilitate esenţa spiritului japonez."
Romanul prezintă povestea unei familii în mijlocul căreia se află Shingo, personajul principal al cărţii, un bărbat aflat în pragul bătrâneţii, meditativ, plin de melancolie şi regrete, care încearcă să rezolve câteva din marile probleme ale familiei sale. Acesta are un fiu care îşi înşală nevasta, o noră de care ajunge să se îndrăgostească, o fiică pe care nu a iubit-o şi faţă de care trăieşte un sentiment de regret, iar în tinereţe a iubit-o mai mult pe sora actualei soţii.
Acţiunea romanului nu este complicată, lucrurile nu decurg cu repeziciune, ci îi permit bătrânului să contemple natura, sentimentul dominant fiind tristeţea, pe care o resimte şi cititorul la parcurgerea textului.
Fundalul unde se petrec întâmplările este reprezentat de Japonia, după cel de-al Doilea Război Mondial, încă tradiţională, dar în destrămare, trăind parcă şi ea sentimente de vinovăţie, de ruşine şi de neputinţă în faţa modernităţii.
"Din toată literatura japoneză modernă, proza lui Kawabata este cea mai aproape de poezie" (The New York Times Book Review) fapt ce se poate observa cu uşurinţă şi în romanul "Sunetul muntelui" - o meditaţie asupra vieţii cu problemele ei, a morţii, a sinuciderii, o contopire a omului cu natura şi cu tot ceea ce îl înconjoară.
Acest volum este disponibil pentru public, spre împrumut, la Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati" Brăila.
