• o adevărată minune inginerească la vremea când a fost construit, în 1912, turnul de apă din Grădina Mare a trecut printr-o perioadă grea în ultimele decenii, ajungând inclusiv în pericol de prăbușire din cauza unor infiltrații la fundație de la o conductă spartă • Primăria a început demersuri pentru consolidare și reabilitare în 2010, însă lucrurile s-au mișcat foarte greu, din cauza problemelor apărute la tot pasul • finanțarea obținută inițial, de 1 milion de euro, s-a dovedit a fi insuficientă, negăsindu-se niciun constructor interesat să preia contractul, pe motiv că lucrările sunt prea complicate, iar costurile depășesc cu mult acest buget • în 2018, s-a pus la bătaie o finanțare de cinci ori mai mare, iar în 2021 lucrările au început efectiv, însă șantierul a fost mai dificil decât s-a preconizat inițial, pe teren apărând tot felul de ”suprize” tehnice provocatoare • situația s-a complicat și mai mult când experții în restaurarea monumentelor istorice implicați în proiect au decedat rând pe rând, fiind necesare noi licitații pentru angajarea altor specialiști • în momentul de față, pare că ce a fost mai greu a trecut: consolidarea construcției a fost finalizată, la fel și refacerea fațadei exterioare • mai este de lucru în interior, dar conducerea Primăriei dă asigurări că, anul viitor, Castelul de Apă, transformat într-un modern observator astronomic cu destinație turistică și educațională, va fi redat publicului
După zeci de ani de așteptare, Castelul de Apă din Grădina Mare e pe punctul de a reintra în circuitul turistic al Brăilei, recăpătându-și alura de monument istoric de referință al orașului, dar într-o formă nouă, cu o utilitate adaptată vremurilor noastre, cea de observator astronomic pentru publicul larg. Lucrările de reabilitare, începute efectiv în 2021, sunt aproape gata. Chiar dacă exteriorul a fost finalizat, în interior mai e de lucru, dar inaugurarea e aproape: conducerea Primăriei dă asigurări că anul viitor obiectivul va fi funcțional. Iar la cât de lung, anevoios și presărat cu tot felul de piedici și ghinioane a fost drumul parcurs până la acest punct, chiar se poate spune că lucrările sunt pe ultima sută de metri!
Ca să ne facem o idee despre cum stau lucrurile, se cuvine un scurt istoric
Turnul de apă a fost construit în 1912, fiind o realizare inginerească de excepție a acelor vremuri. Cu o înălțime maximă de 30 de metri, turnul susținea două rezervoare uriașe capabile să alimenteze cu apă, prin cădere gravitațională, aproape tot orașul. În anii 1950, când tehnologiile s-au schimbat, iar turnul și-a pierdut utilitatea inițială, i s-a găsit o altă întrebuințare: rezervoarele au fost folosite ca depozit de vin. Doar 8 ani a durat această utilizare, iar în anii '60 și '70, turnul a rămas nefolosit. Apoi, în 1980, a ajuns în administrarea UJCOOP (cooperativă de producție din timpul regimului comunist), care l-a transformat în spațiu de alimentație publică. În acea perioadă, Castelul de Apă a suferit o serie de transformări structurale, pentru a putea găzdui celebrul restaurant din vârf, așezat pe ingenioasa platformă ce se rotea, încet, aproape imperceptibil, la 360 de grade, oferind o perspectivă deosebită celor care stăteau la masă. Mecanismul, unic în România acelor timpuri, a fost proiectat şi executat la institutul de cercetări ce funcţiona pe lângă Uzina "Progresul". Proiectant a fost inginerul Nicolae Gazea, de numele căruia se leagă mai multe invenţii şi inovaţii. Pentru ca proiectul să poată fi pus în aplicare, construcția a trebuit consolidată, iar în subsolul inițial adânc de șase metri, s-a făcut o umplutură cu pământ, înaltă de trei metri, peste care s-a turnat un planşeu de beton. Astfel, subsolul a fost redus la adâncimea de trei metri, pentru a putea fi folosit ca spaţiu de depozitare, care să deservească restaurantul rotativ din vârf, dar şi cofetăria amenajată la parterul construcţiei. Tot atunci, lângă subsol a fost făcut un buncăr pentru depozitarea cărbunelui folosit la încălzirea întregului turn. De asemenea, turnului iniţial i-au fost adăugate, pe lateral, două turnuri mai mici în diametru, care susţineau scările de acces pe platforma din vârf. La începutul anilor '80, când s-au făcut aceste modificări şi adăugiri, specialiștii care au întocmit proiectul tehnic au avertizat în mod expres că "o viitoare prezenţă a umidităţii poate aduce deprecieri grave construcţiei, crescând gradul de risc şi vulnerabilitate, producând chiar colapsul castelului".
După Revoluție, în anii 1990, Castelul de Apă cu restaurantul rotativ din vârf a încăput pe mâna unei firme private, ”Cony Sat” SA, care n-a reușit însă să-l administreze eficient, astfel că obiectivul a intrat într-o stare de abandon care a durat până pe la mijlocul anilor 2000 când, după un lung șir de procese în justiție, Primăria Brăila și-a recâștigat dreptul de proprietate.
Reabilitare greu de pus în practică: un lung șir de ghinioane, greutăți și... tragedii
Odată cu recuperarea Castelului de Apă, Primăria a început demersurile pentru reabilitarea și reincluderea sa în circuitul turistic. De la început, însă, lucrurile au mers prost, iar lucrările mult așteptate au întârziat ani de zile, din cauza numeroaselor probleme apărute pe parcurs. Prima expertiză tehnică, realizată în 2010, a scos la iveală un ghinion teribil: o conductă subterană din Grădina Mare s-a spart exact în apropierea turnului de apă, iar scurgerile au imbibat efectiv cu apă pământul de umplutură cu care fusese încărcat subsolul în anii '80, afectând astfel fundația construcției. Exact scenariul de groază asupra căruia avertizaseră proiectanții! Conducta spartă a fost anulată de urgență, însă efectele rămăseseră, iar specialiștii avertizau că turnul vechi de 100 de ani se află într-un real pericol de prăbușire. Mai ales că expertiza a mai scos la iveală puternice erodări ale armăturilor, fisurări ale stâlpilor de susţinere, degradări prin fisurare ale tubului central în zona planşeului.
În fața acestei realități, Primăria Brăila, condusă atunci de Aurel Simionescu, a reușit să obțină o finanțare de 1 milion de euro de la Uniunea Europeană, pentru a începe cât mai grabnic lucrările de reabilitare și consolidare. A fost întocmit un proiect tehnic care prevedea o serie de lucrări cu un grad mare de complexitate, iar apoi a fost demarată procedura de licitație pentru angajarea unui constructor. Nicio firmă nu s-a arătat însă interesată să se implice în acest proiect, toți constructorii reclamând faptul că bugetul alocat, de 1 milion de euro, este prea mic pentru lucrări atât de dificile. În lipsă de ofertanți, licitațiile au fost reluate de trei ori, în perioada 2013 - 2015, dar fără succes. Până la urmă, termenul până la care trebuia folosit împrumutul de la UE a expirat, iar proiectul a picat.
În 2017, în primul mandat al primarului Marian Dragomir, a fost reluată ideea consolidării fostului Castel de Apă și transformării acestuia într-un mini-observator astronomic cu destinație turistică. De data aceasta, Primăria a solicitat din partea UE o finanțare mult mai generoasă, de aproape trei ori mai mare decât la prima tentativă. Cererea a fost acceptată, iar contractul de finanțare a fost semnat în 2018. Proiectul „Reabilitarea Castelului de Apă din Grădina Publică Brăila” are o valoare de peste 5 milioane euro (inclusiv TVA), din care contribuția Uniunii Europene este de peste 3,6 milioane de euro. În 2021, licitația pentru desemnarea constructorului a fost câștigată de firma ”Concivia”, iar în același an au început lucrările. Însă, după cum spune primarul Marian Dragomir, proiectul nu a fost lipsit de dificultăți. ”În timpul lucrărilor au fost identificate discrepanțe între realitatea constructivă și datele din proiectul inițial bazat pe cercetări istorice și expertize. Aceste neconcordanțe au necesitat intervenții punctuale, dispoziții de șantier și adaptări elaborate de specialiști, inclusiv de experții tehnici Constantin Pavel și Lucian Dogariu, și proiectantul general Silvia Medrihan, toți decedați pe parcursul proiectului. Toate aceste decese au presupus proceduri noi de organizare a unor licitații și termene prelungite deoarece, fiind vorba despre un monument istoric, proiectanții și experții trebuie să fie avizați a lucra pe monumente istorice”, ne-a explicat primarul Dragomir.
Trecând peste aceste tragedii, lucrările au continuat până în momentul de față, când partea cea mai grea, cea de consolidare a construcției, a fost depășită. După cum se poate vedea la fața locului, a fost refăcută și tencuiala exterioară, iar Castelul de Apă deja s-a ”scuturat” de aspectul ponosit în care a stat atâția zeci de ani, având deja o înfățișare nouă. Mai e, însă, de lucru, șantierul fiind gata acum în proporție de 80%, după cum ne-a informat primarul Marian Dragomir.
Ce mai este de făcut
Potrivit edilului-șef, la acest moment mai sunt de finalizat: montarea oglinzilor deformante și a echipamentelor pentru Cinema 7D; picturile UV și tapetul tematic în zonele expoziționale; montarea echipamentelor astronomice și a elementelor de siguranță la terase; montarea celor două ascensoare și amenajarea peisagistică a zonei din preajma castelului; montarea ferestrelor de la nivelul 6.
”Aceste ferestre amplasate în cupola mare a Castelului de Apă, la înălțimea de 25,5 m de la cota zero a clădirii, au o formă atipică, cu două curburi, una în plan orizontal și cealaltă în plan vertical. Inițial, ferestrele au fost realizate pe structură de cornier cu geam simplu. Deoarece prin proiectul tehnic s-a prevăzut înlocuirea tâmplăriei inițiale cu tâmplărie de aluminiu cu geam termorezistent Low-E reflexiv, proiectul a înregistrat un punct critic în stabilirea celei mai optime soluții pentru realizarea acestor ferestre de la nivelul 6, restul fiind deja montate. Astfel, pentru realizarea unei fațade cu o estetică deosebită, dar care să respecte și exigențele arhitecturale impuse prin proiectul tehnic, s-a decis utilizarea unor ”sisteme de pereți tip cortină” cu panouri vitrate, ce urmează a fi puse în operă”, a punctat primarul Dragomir.
Cum va arăta și ce utilitate va avea monumentul istoric, după finalizarea lucrărilor
Prin proiectul de reabilitare în valoare de peste 5 milioane de euro, autoritățile locale își propun o reabilitare a Castelului de Apă care să îmbine istoria, arta, știința și tehnologia într-un mod spectaculos, transformând edificiul într-un centru expozițional și științific unic în România. ”Un tur interactiv prin Univers, chiar din inima Brăilei!”, după cum spune primarul Marian Dragomir, care ne-a dat detalii:
Subsolul va găzdui un modern cinematograf 7D cu 42 de locuri în 6 camere, dar și o Cameră a oglinzilor, cu oglinzi deformante care vor crea un spațiu inedit și interactiv pentru vizitatori. De asemenea, va fi amenajat un grup sanitar destinat publicului.
La parter, vizitatorii vor descoperi o expoziție dedicată istoriei Castelului de Apă, cu imagini, documente și macheta originală, inclusiv ilustrarea procesului de degradare și reabilitare a clădirii.
În casa scării, între parter și etajul 6, pereții vor fi pictați cu vopsele UV, reprezentând planetele Sistemului Solar, constelații, galaxii și instrumente astronomice, oferind o experiență vizuală captivantă.
La fiecare etaj, tematica expozițională se diversifică:
Etajul 1 – Planetele Sistemului Solar, ilustrate realist pe pereți, podea și tavan.
Etajul 2 – Reprezentări ale Galaxiei noastre, cu imagini ale Caii Lactee și nebuloaselor, toate realizate în culori UV.
Etajul 3 – Roiuri de galaxii și misiuni spațiale, cu ajutorul a două dispozitive holografice.
Etajul 4 – Telescoape spațiale, constelațiile vizibile din România în funcție de anotimp, dar și constelații tradiționale românești, ilustrate cu LED-uri.
Etajul 5 – Cameră de proiecții conectată cu observatorul astronomic, birou administrativ, două terase dotate cu telescoape mobile și ecrane LED care vor reda imagini în timp real.
La etajul 6, vizitatorii vor avea acces la o platformă rotativă care oferă o panoramă spectaculoasă a orașului. Acest nivel va fi echipat cu ecrane LED conectate la observator.
Etajul 7 va adăposti Observatorul Astronomic, unde urmează să fie montate un telescop central și alte echipamente de specialitate. Acesta nu va fi deschis publicului, dar va susține activitatea educațională și științifică a întregului ansamblu.
La intrarea în castel va fi montată o presă de monede-suvenir, cu design personalizat, menită să consolideze brandul turistic al Castelului și al Municipiului Brăila.
”Prin această reabilitare, Brăila adaugă pe harta turismului cultural și științific din România un nou punct de atracție: un monument istoric transformat într-un veritabil centru de explorare a Universului, unde fiecare vizitator – fie copil, adult sau pasionat de astronomie – va putea trăi o experiență educațională și senzorială de neuitat. Castelul de Apă va deveni un simbol reabilitat al Brăilei și un centru viu de știință, memorie și inovație”, spune conducerea Primăriei.
