Fraudare a fondurilor europene si nereguli in administrarea si implementarea proiectelor la nivel local. Aceasta este concluzia ingrijoratoare a inspectorilor Departamentului pentru Lupta Antifrauda (DLAF) din cadrul Guvernului, care anul trecut au efectuat, la Braila, controale in cazul a sase astfel de proiecte cu o valoare totala de peste 6,5 milioane de euro. Concluzia este valabila pentru jumatate dintre proiectele verificate, valoarea totala a fondurilor asupra carora planeaza suspiciunile fiind de circa 700.000 euro. Fie ca este vorba despre finantari prin intermediul Phare, fie Sapard, inspectorii DLAF sint fermi convinsi ca in cazul a trei dintre ele, banii au fost cheltuiti aiurea ori obiectivele stabilite initial nu au fost atinse. Din acest motiv, in doua dintre cele mai grave abateri, inspectorii au trimis dosarele de control la Directia Nationala Anticoruptie (DNA) pentru a dezlega itele afacerilor. Deocamdata, directia amintita nu a realizat si o estimare concreta in ceea ce priveste cuantumul sumelor fraudate.
Curios este faptul ca peste proiectul Parc Industrial, al doilea ca marime din Braila dupa proiectul Canalul Colector, s-a asternut o perdea de fum, desi in 2006 subiectul "fraudarea milioanelor de euro de la UE" a scandalizat intreg orasul. Mai mult, politia locala a intrat atunci pe fir, un dosar gros cuprinzind numeroase indicii de deturnare de fonduri, fiind transmis pe cale ierarhica la DNA.
Un raport de activitate al DLAF aferent anului trecut a scos la lumina ca in jumatate dintre proiectele luate la mina de inspectorii de la Bucuresti sint nereguli majore. Concret, este vorba despre doua proiecte finantate prin Phare si al treilea prin Sapard, respectiv: "Infiintarea unei brutarii traditionale in comuna Gradistea", "Sastipe Romanghe - Sanatate pentru romi" in comuna Movila Miresii si "Modernizarea fermei avicole de crestere a gainilor ouatoare Pietroiu 2". Dupa cum ne-a comunicat directia amintita, in cazul brutariei de la Gradistea si al modernizarii fermei avicole Pietoriu 2 indiciile depistate in urma controalelor au condus catre concluzia "Frauda", spre deosebire de cazul "Sanatate pentru romi" unde au fost identificate doar nereguli care nu au necesitat intocmirea unui dosar pe adresa DNA. "In urma controalelor efectuate de DLAF in anul 2007 in judetul Braila, au fost constatate indicii de frauda in cazul proiectelor Phare RO 2002/000-586.01.01-0214 “Infiintarea unei brutarii traditionale in comuna Gradistea, judetul Braila”, avind ca beneficiar CL Gradistea si Sapard 3.11116 2 2 09 00053 “Modernizarea fermei avicole de crestere a gainilor ouatoare Pietroiu 2”, avind ca beneficiar SC “Maragri Impex” SRL, dosarele fiind inaintate Directiei Nationale Anticoruptie", se mentioneaza sec in raport. In plus "au fost identificate nereguli in implementarea proiectului Phare RO 2002/000-586.01.02.0115 “Sastipe Romanghe - Sanatate pentru romi” avind ca beneficiar CL Movila Miresii".
"Nimeni din localitate nu cumpara piinea facuta de romi"
Proiectul pentru infiintarea brutariei de la Gradistea a primit ok-ul Uniunii Europene, cu un buget de circa 52.000 euro, in schimbul promisiunii ca in afacere vor fi cooptati ca angajati 10 - 12 romi care sa faca piinea dupa retetele traditionale ale etniei. Desi inaugurata cu mare tam-tam, brutaria nu a avut succes deoarece nimeni nu cumpara piinea facuta de brutarii romi si abia cind au fost adusi angajati romani treaba s-a pus pe roate. Acum, dintre cei noua angajati, doar trei sint minoritari romi. De altfel, acesta este motivul intuit doar de primarul comunei Gradistea, Petre Andrei, pentru ca asa cum sustine, nu a vazut niciodata concluziile raportului de control. "Scopul proiectului era sa fie angajate 10 - 12 persoane de etnie roma. Imediat dupa deschiderea brutariei, proiect la care CL Gradistea a contribuit cu o cofinantare de vreo 4.000 euro, s-a produs segregatia rasiala, in sensul ca nimeni din localitate nu le cumpara piinea facuta de mina lor. Acum brutaria a fost preluata in administrare de un roman si are noua angajati dintre care doar trei de etnie roma. Imi aduc aminte ca a fost un control pe acest proiect, dar nu mi s-au comunicat niciodata concluziile, mi s-a spus doar ca neregula este aceea ca nu au fost angajate persoanele propuse prin proiect. Dar nu s-a folosit cuvintul “frauda”", ne-a declarat edilul comunei, Andrei Petre. De asemenea, el a adaugat ca, in prezent, brutaria functioneaza fara probleme si produce zilnic 700 - 800 de piini.
Italienii sint vizati de cercetare pentru fraudarea proiectului ferma agricola Pietroiu
Al doilea caz semnalat DNA de catre inpectorii antifrauda este cel de la ferma Pietroiu 2, proiec t realizat prin Sapard, cu o contributie europeana de circa 500.000 euro. Este de altfel si cel mai mare dintre proiectele asupra carora planeaza suspiciunea de frauda. Beneficiarul, firma "Maragri Impex", a utilizat banii pentru amenajarea dupa standarde europene a 7 hale pentru cresterea gainilor ouatoare. La aceasta firma asociati principali sint mai multi cetateni italieni care gestioneaza si afacerea "Agrimon" - cel mai mare producator de oua de consum din tara. De altfel tot la Pietroiu "Agrimon" detine statia de incubatie, precum si o ferma de reproductie. In plus compania a beneficiat pentru ferma de la Plopu de finantare europeana pe aceeasi filiera a Sapard pentru amenajarea a 3 hale de crestere intensiva a gainilor ouatoare, proiect despre care DLAF nu aminteste nimic. Administratia "Maragri Impex" nu a fost de gasit pentru a comenta acuzatiile aduse de inspectorii de la antifrauda.
"Sanatate pentru romi" are nereguli in implementare
In ceea ce priveste proiectul de 45.000 euro "Sanatate pentru romi" primarul din Movila Miresii nu vede nici un motiv pentru care inspectorii de la DLAF ar fi putut intra la banuieli privind corectitudinea implementarii. "Proiectul a fost pus in aplicare fara probleme, avem 3 mediatori sanitari, pregatiti pe bani europeni, care asigura legatura intre membrii comunitatii rome din localitate si medicul comunei. Nu vad care ar putea fi problema. Ba chiar la o intilnire recenta la Bucuresti organizata de Agentia Nationala pentru Romi am fost felicitati pentru implementarea proiectului cu sanatatea pentru romi. De unde si pina unde nereguli?", se intreaba primarul comunei, Dumitru Panturu. De asemenea, sursa citata a mai punctat ca prin bugetul local CL Movila Miresii s-a angajat sa asigure timp de 7 ani finantarea functionarii fara probleme a cabinetului amenajat pentru etnicii romi, promisiune pe care spune ca cel putin pina acum a respectat-o.
Parcul Industrial, un esec fara vinovati
Important de mentionat este ca, in mod curios, inspectorii DLAF puncteaza faptul ca nu s-au confirmat suspiciunile de fraudare a proiectului Parc Industrial din Zona Libera Braila care a beneficiat de un buget de aproape 6 milioane de euro. Aceasta, desi in 2006 s-a iscat un scandal imens dupa ce politia locala a descoperit indicii clare ca o parte din banii europeni au fost delapidati, in afacere fiind implicati reprezentanti din partea contractorului - o firma turceasca, subcontractorului - SC "Tracon" din Braila, dar si fostul director al Zonei Libere Braila si un reprezentant al firmei de consultanta care s-a ocupat de acest proiect. Rind pe rind insa toate aspectele penale ale descoperirii au fost "sterse", din intreg dosarul instrumentat de catre ofiterii braileni de la Investigarea Fraudelor raminind doar suspiciunile de evaziune fiscala si fals intelectual.
Amintim ca acest proiect de infrastructura regionala finantat din fonduri PHARE a fost intocmit de AZL, impreuna cu autoritatile locale si regionale, sub indrumarea Agentiei de Dezvoltare Regionala S-E. Contractul de executie pentru realizarea obiectivului s-a semnat in noiembrie 2002, iar lucrarile propriu-zise au inceput in aprilie 2003, insa la inceputul anului 2005, acestea au fost sistate, din cauza deturnarii unei parti importante din banii europeni. Pe de alta parte, a fost invocat drept cauza fenomenul de tasare generala care s-a instalat, ce depasea valorile prognozate si studiul geodezic initial. De atunci administratia locala si AZL au incercat mai multe demersuri pentru a prelua lucrarile efectuate in parc pina in 2005 insa nu au reusit sa ajunga la o intelegere cu Ministerul Dezvoltarii, cel care a preluat competentele pe acest caz de la fostul Minister al Integrarii.
Curios este faptul ca peste proiectul Parc Industrial, al doilea ca marime din Braila dupa proiectul Canalul Colector, s-a asternut o perdea de fum, desi in 2006 subiectul "fraudarea milioanelor de euro de la UE" a scandalizat intreg orasul. Mai mult, politia locala a intrat atunci pe fir, un dosar gros cuprinzind numeroase indicii de deturnare de fonduri, fiind transmis pe cale ierarhica la DNA.
Un raport de activitate al DLAF aferent anului trecut a scos la lumina ca in jumatate dintre proiectele luate la mina de inspectorii de la Bucuresti sint nereguli majore. Concret, este vorba despre doua proiecte finantate prin Phare si al treilea prin Sapard, respectiv: "Infiintarea unei brutarii traditionale in comuna Gradistea", "Sastipe Romanghe - Sanatate pentru romi" in comuna Movila Miresii si "Modernizarea fermei avicole de crestere a gainilor ouatoare Pietroiu 2". Dupa cum ne-a comunicat directia amintita, in cazul brutariei de la Gradistea si al modernizarii fermei avicole Pietoriu 2 indiciile depistate in urma controalelor au condus catre concluzia "Frauda", spre deosebire de cazul "Sanatate pentru romi" unde au fost identificate doar nereguli care nu au necesitat intocmirea unui dosar pe adresa DNA. "In urma controalelor efectuate de DLAF in anul 2007 in judetul Braila, au fost constatate indicii de frauda in cazul proiectelor Phare RO 2002/000-586.01.01-0214 “Infiintarea unei brutarii traditionale in comuna Gradistea, judetul Braila”, avind ca beneficiar CL Gradistea si Sapard 3.11116 2 2 09 00053 “Modernizarea fermei avicole de crestere a gainilor ouatoare Pietroiu 2”, avind ca beneficiar SC “Maragri Impex” SRL, dosarele fiind inaintate Directiei Nationale Anticoruptie", se mentioneaza sec in raport. In plus "au fost identificate nereguli in implementarea proiectului Phare RO 2002/000-586.01.02.0115 “Sastipe Romanghe - Sanatate pentru romi” avind ca beneficiar CL Movila Miresii".
"Nimeni din localitate nu cumpara piinea facuta de romi"
Proiectul pentru infiintarea brutariei de la Gradistea a primit ok-ul Uniunii Europene, cu un buget de circa 52.000 euro, in schimbul promisiunii ca in afacere vor fi cooptati ca angajati 10 - 12 romi care sa faca piinea dupa retetele traditionale ale etniei. Desi inaugurata cu mare tam-tam, brutaria nu a avut succes deoarece nimeni nu cumpara piinea facuta de brutarii romi si abia cind au fost adusi angajati romani treaba s-a pus pe roate. Acum, dintre cei noua angajati, doar trei sint minoritari romi. De altfel, acesta este motivul intuit doar de primarul comunei Gradistea, Petre Andrei, pentru ca asa cum sustine, nu a vazut niciodata concluziile raportului de control. "Scopul proiectului era sa fie angajate 10 - 12 persoane de etnie roma. Imediat dupa deschiderea brutariei, proiect la care CL Gradistea a contribuit cu o cofinantare de vreo 4.000 euro, s-a produs segregatia rasiala, in sensul ca nimeni din localitate nu le cumpara piinea facuta de mina lor. Acum brutaria a fost preluata in administrare de un roman si are noua angajati dintre care doar trei de etnie roma. Imi aduc aminte ca a fost un control pe acest proiect, dar nu mi s-au comunicat niciodata concluziile, mi s-a spus doar ca neregula este aceea ca nu au fost angajate persoanele propuse prin proiect. Dar nu s-a folosit cuvintul “frauda”", ne-a declarat edilul comunei, Andrei Petre. De asemenea, el a adaugat ca, in prezent, brutaria functioneaza fara probleme si produce zilnic 700 - 800 de piini.
Italienii sint vizati de cercetare pentru fraudarea proiectului ferma agricola Pietroiu
Al doilea caz semnalat DNA de catre inpectorii antifrauda este cel de la ferma Pietroiu 2, proiec t realizat prin Sapard, cu o contributie europeana de circa 500.000 euro. Este de altfel si cel mai mare dintre proiectele asupra carora planeaza suspiciunea de frauda. Beneficiarul, firma "Maragri Impex", a utilizat banii pentru amenajarea dupa standarde europene a 7 hale pentru cresterea gainilor ouatoare. La aceasta firma asociati principali sint mai multi cetateni italieni care gestioneaza si afacerea "Agrimon" - cel mai mare producator de oua de consum din tara. De altfel tot la Pietroiu "Agrimon" detine statia de incubatie, precum si o ferma de reproductie. In plus compania a beneficiat pentru ferma de la Plopu de finantare europeana pe aceeasi filiera a Sapard pentru amenajarea a 3 hale de crestere intensiva a gainilor ouatoare, proiect despre care DLAF nu aminteste nimic. Administratia "Maragri Impex" nu a fost de gasit pentru a comenta acuzatiile aduse de inspectorii de la antifrauda.
"Sanatate pentru romi" are nereguli in implementare
In ceea ce priveste proiectul de 45.000 euro "Sanatate pentru romi" primarul din Movila Miresii nu vede nici un motiv pentru care inspectorii de la DLAF ar fi putut intra la banuieli privind corectitudinea implementarii. "Proiectul a fost pus in aplicare fara probleme, avem 3 mediatori sanitari, pregatiti pe bani europeni, care asigura legatura intre membrii comunitatii rome din localitate si medicul comunei. Nu vad care ar putea fi problema. Ba chiar la o intilnire recenta la Bucuresti organizata de Agentia Nationala pentru Romi am fost felicitati pentru implementarea proiectului cu sanatatea pentru romi. De unde si pina unde nereguli?", se intreaba primarul comunei, Dumitru Panturu. De asemenea, sursa citata a mai punctat ca prin bugetul local CL Movila Miresii s-a angajat sa asigure timp de 7 ani finantarea functionarii fara probleme a cabinetului amenajat pentru etnicii romi, promisiune pe care spune ca cel putin pina acum a respectat-o.
Parcul Industrial, un esec fara vinovati
Important de mentionat este ca, in mod curios, inspectorii DLAF puncteaza faptul ca nu s-au confirmat suspiciunile de fraudare a proiectului Parc Industrial din Zona Libera Braila care a beneficiat de un buget de aproape 6 milioane de euro. Aceasta, desi in 2006 s-a iscat un scandal imens dupa ce politia locala a descoperit indicii clare ca o parte din banii europeni au fost delapidati, in afacere fiind implicati reprezentanti din partea contractorului - o firma turceasca, subcontractorului - SC "Tracon" din Braila, dar si fostul director al Zonei Libere Braila si un reprezentant al firmei de consultanta care s-a ocupat de acest proiect. Rind pe rind insa toate aspectele penale ale descoperirii au fost "sterse", din intreg dosarul instrumentat de catre ofiterii braileni de la Investigarea Fraudelor raminind doar suspiciunile de evaziune fiscala si fals intelectual.
Amintim ca acest proiect de infrastructura regionala finantat din fonduri PHARE a fost intocmit de AZL, impreuna cu autoritatile locale si regionale, sub indrumarea Agentiei de Dezvoltare Regionala S-E. Contractul de executie pentru realizarea obiectivului s-a semnat in noiembrie 2002, iar lucrarile propriu-zise au inceput in aprilie 2003, insa la inceputul anului 2005, acestea au fost sistate, din cauza deturnarii unei parti importante din banii europeni. Pe de alta parte, a fost invocat drept cauza fenomenul de tasare generala care s-a instalat, ce depasea valorile prognozate si studiul geodezic initial. De atunci administratia locala si AZL au incercat mai multe demersuri pentru a prelua lucrarile efectuate in parc pina in 2005 insa nu au reusit sa ajunga la o intelegere cu Ministerul Dezvoltarii, cel care a preluat competentele pe acest caz de la fostul Minister al Integrarii.
