Dupa analiza activitatii consilierilor municipali in perioada actualului mandat, a venit rindul consilierilor judeteni. Daca in cazul consilierilor municipali analiza a fost efectuata de Institutul de Politici Publice si a vizat doar o parte dintre municipii, pentru consilierii judeteni raportul a fost intocmit de Centrul pentru Politici Publice din Cluj si a cuprins toate cele 41 de judete. Unicul criteriu avut in vedere in realizarea acestei analize a fost depunerea rapoartelor anuale de activitate, o obligatie statuata prin Legea administratiei publice locale. Concluziile sint departe de a fi onorante pentru Consiliul Judetean Braila, intrucit in topul judetelor cu cele mai putine rapoarte de activitate publicate ocupa un loc fruntas. Concret, intr-un "Top 10 - rusinica", CJ Braila se situeaza pe locul 7, cu doar 7 consilieri, dintre care doi vicepresedinti si presedintele, care au depus doar 11 rapoarte: locul I este ocupat de Constanta fara nici un raport, urmata de Dimbovita - 2 rapoarte, Alba si Dolj cu 3 rapoarte, Iasi si Giurgiu - cite 4 fiecare, Botosani si Ialomita cite 6 rapoarte, Arad cu 9, iar pe locul VII s-a clasat Consiliul Judetean Braila, cu 11 rapoarte. Pe urmatoarele locuri s-au clasat Buzau si Vaslui cu cite 19 rapoarte, Bistrita Nasaud - 20 si Tulcea cu 21 de rapoarte depuse. La celalalt pol, cei mai constiinciosi consilieri au fost din Vilcea - 124 de rapoarte depuse, Timis - 130 si Caras-Severin cu 104 astfel de raportari.
In rindul judetelor din micro-euroregiunea de dezvoltare din care Braila face parte (Braila, Tulcea, Constanta, Galati, Vrancea si Buzau) CJ local apare tot pe ultimele locuri: Galati - 76 de rapoarte, Vrancea - 23, Tulcea - 21, Buzau - 19, Braila - 11 si Constanta - nici un raport. Analiza a scos la lumina faptul ca dintre cei 33 de consilieri judeteni plus cei doi vicepresedinti si presedintele, doar 7 au respectat obligatia de a depune rapoarte anuale privind activitatea desfasurata prin prisma posturilor pe care le ocupa. Concret, este vorba despre Gheorghe Bunea Stancu (PSD) pentru anii 2004 - 2005 si 2006, Niculina Moisescu (PRM) - 2004/2005/2006, Gheorghe Chiru (PNTCD) - 2004/2005, Adrian Dediu (PD-L) doar pentru 2005, Anisoara Nedelcu (PD-L) - 2005, Constantin Cimpoiescu (PD-L) - 2004/2005 si Silviu Nisipeanu (PD-L) pentru anul 2005. Astfel, reiese ca nici unul dintre consilierii din grupul PNL nu s-a obosit sa respecte Legea Administratiei publice, in timp ce de la PSD doar Stancu a indeplinit obligatia de a prezenta raportul anual de activitate.
"Nu exista nici un stimulent juridic pentru a-i convinge pe alesii locali sa depuna rapoarte de activitate"
Potrivit Centrului pentru Politici Publice, printre obiectivele proiectului se numara evaluarea situatiei actuale a raportarii performantelor in activitatea alesilor locali la nivelul consiliilor judetene din Romania; imbunatatirea nivelului de conformare cu prevederile legale privind raportarea anuala a activitatii de catre alesii locali, precum si a calitatii rapoartelor de activitate ale acestora; realizarea, pe baza evaluarilor si a exemplelor de practici pozitive, a unei propuneri de politica publica privind reglementarea raportarii activitatii si promovarea acestei propuneri si nu in ultimul rind, cresterea constientizarii de catre opinia publica a posibilitatii de a evalua performantele alesilor locali pe baza rapoartelor.
Conform Legii nr. 215 din 2001, Legea Administratiei publice locale, art. 51, alin. (4), fiecare consilier local (inclusiv viceprimarii) este obligat sa prezinte un raport anual de activitate, care va fi facut public prin grija secretarului, cu mentiunea ca toate drepturile si obligatiile consilierilor locali prevazute la art. 51 al legii se aplica si consilierilor judeteni. "Cu toate acestea, nu exista absolut nici un stimulent juridic pentru a-i convinge pe alesii locali sa depuna rapoarte de activitate care sa evidentieze performantele in exercitarea mandatului, de vreme ce legislatia nu prevede nici un fel de sanctiune pentru alesii locali care nu isi indeplinesc aceasta obligatie. Din cealalta perspectiva, cetatenii nu sint constienti de existenta acestui mecanism. In plus, nu exista nici un fel de standarde sau cerinte minimale de raportare a activitatii, astfel incit evaluarea performantelor alesilor locali devine extrem de dificila", se arata in raportul Centrului pentru Politici Publice.
Analiza cantitativa, la nivel national, a rapoartelor anuale de activitate ale consilierilor judeteni, realizata pe baza datelor transmise de catre consiliile judetene, indica faptul ca pentru perioada 2004-2007, exista doar 34,34% din totalul rapoartelor ce trebuia depuse.
Acest proiect se desfasoara in perioada 15 martie 2008 - 15 ianuarie 2009 si este finantat printr-un grant al Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe.
In rindul judetelor din micro-euroregiunea de dezvoltare din care Braila face parte (Braila, Tulcea, Constanta, Galati, Vrancea si Buzau) CJ local apare tot pe ultimele locuri: Galati - 76 de rapoarte, Vrancea - 23, Tulcea - 21, Buzau - 19, Braila - 11 si Constanta - nici un raport. Analiza a scos la lumina faptul ca dintre cei 33 de consilieri judeteni plus cei doi vicepresedinti si presedintele, doar 7 au respectat obligatia de a depune rapoarte anuale privind activitatea desfasurata prin prisma posturilor pe care le ocupa. Concret, este vorba despre Gheorghe Bunea Stancu (PSD) pentru anii 2004 - 2005 si 2006, Niculina Moisescu (PRM) - 2004/2005/2006, Gheorghe Chiru (PNTCD) - 2004/2005, Adrian Dediu (PD-L) doar pentru 2005, Anisoara Nedelcu (PD-L) - 2005, Constantin Cimpoiescu (PD-L) - 2004/2005 si Silviu Nisipeanu (PD-L) pentru anul 2005. Astfel, reiese ca nici unul dintre consilierii din grupul PNL nu s-a obosit sa respecte Legea Administratiei publice, in timp ce de la PSD doar Stancu a indeplinit obligatia de a prezenta raportul anual de activitate.
"Nu exista nici un stimulent juridic pentru a-i convinge pe alesii locali sa depuna rapoarte de activitate"
Potrivit Centrului pentru Politici Publice, printre obiectivele proiectului se numara evaluarea situatiei actuale a raportarii performantelor in activitatea alesilor locali la nivelul consiliilor judetene din Romania; imbunatatirea nivelului de conformare cu prevederile legale privind raportarea anuala a activitatii de catre alesii locali, precum si a calitatii rapoartelor de activitate ale acestora; realizarea, pe baza evaluarilor si a exemplelor de practici pozitive, a unei propuneri de politica publica privind reglementarea raportarii activitatii si promovarea acestei propuneri si nu in ultimul rind, cresterea constientizarii de catre opinia publica a posibilitatii de a evalua performantele alesilor locali pe baza rapoartelor.
Conform Legii nr. 215 din 2001, Legea Administratiei publice locale, art. 51, alin. (4), fiecare consilier local (inclusiv viceprimarii) este obligat sa prezinte un raport anual de activitate, care va fi facut public prin grija secretarului, cu mentiunea ca toate drepturile si obligatiile consilierilor locali prevazute la art. 51 al legii se aplica si consilierilor judeteni. "Cu toate acestea, nu exista absolut nici un stimulent juridic pentru a-i convinge pe alesii locali sa depuna rapoarte de activitate care sa evidentieze performantele in exercitarea mandatului, de vreme ce legislatia nu prevede nici un fel de sanctiune pentru alesii locali care nu isi indeplinesc aceasta obligatie. Din cealalta perspectiva, cetatenii nu sint constienti de existenta acestui mecanism. In plus, nu exista nici un fel de standarde sau cerinte minimale de raportare a activitatii, astfel incit evaluarea performantelor alesilor locali devine extrem de dificila", se arata in raportul Centrului pentru Politici Publice.
Analiza cantitativa, la nivel national, a rapoartelor anuale de activitate ale consilierilor judeteni, realizata pe baza datelor transmise de catre consiliile judetene, indica faptul ca pentru perioada 2004-2007, exista doar 34,34% din totalul rapoartelor ce trebuia depuse.
Acest proiect se desfasoara in perioada 15 martie 2008 - 15 ianuarie 2009 si este finantat printr-un grant al Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe.
