După ce au început să primească benzină cu pipeta, poliţiştii brăileni au fost nevoiţi să tragă maşinile pe dreapta şi să o ia la picior după infractori. Chiar dacă au fost introduse mai multe patrule pedestre, acest lucru nu îi linişteşte pe cetăţeni, în condiţiile în care oamenii legii nu o pot lua la fugă pentru a-i prinde pe infractorii care gonesc cu maşinile. În prezent, 65 - 70% din autospecialele aflate în dotarea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Brăila stau degeaba, din simplul motiv că au rezervoarele goale, iar pentru a le umple este nevoie de bani. Astfel, dacă până la începutul lunii februarie, pe străzile oraşului, acţionau câte 12 maşini pe schimb, acum se folosesc doar 4 - 5 autoturisme zilnic, pe schimburile doi şi trei. În plus, agenţii care patrulează cu aceste maşini nu au voie să depăşească 40 de kilometri pe un schimb, ceea ce le limitează drastic deplasările. "Am redus numărul autospecialelor care acţionează în teren întrucât a fost diminuată cota de carburanţi alocată lunar inspectoratului, fapt ce a generat reducerea numărului de patrule auto şi înmulţirea celor pedestre. În schimb, mobilitatea efectivelor se duce, pentru că poliţiştii nu au cum să alerge după infractori. În acest moment, 65 - 70% dintre maşini sunt trase pe dreapta, iar cele care le avem pe cota de carburanţi repartizată, le utilizăm judicios. Am solicitat agenţilor să facă un anumit număr de kilometri şi să staţioneze în puncte fixe, unde pot fi sesizaţi de cetăţeni sau de unde se pot deplasa pentru apelurile 112 cu operativitate", a precizat şeful Poliţiei Municipiului Brăila, comisar şef Costel Arbunea. Sursa citată consideră că în momentul când s-a stabilit cota de carburant, ar fi trebuit să se ţină cont de faptul că Brăila reprezintă a doua aglomerare urbană după Bucureşti şi să se aibă în vedere şi situaţia operativă. "Criteriul de alocare a cotei de carburanţi este după numărul de autovehicule aflate în exploatare la fiecare inspectorat, în condiţiile în care acesta ar trebui să fie completat cu alte criterii. Este vorba despre situaţia operativă înregistrată pe raza de competenţă la un moment dat, densitatea populaţiei pe raza municipiului Brăila, care însumează două treimi din populaţia judeţului şi reprezintă a doua aglomerare urbană după Bucureşti, aproximativ 6.700 locuitori/km pătrat. În plus, trebuie să se ţină cont de faptul că numărul localităţilor din mediul rural este mai redus faţă de alte judeţe, iar distanţa între acestea este foarte mare, fapt care implică nenumărate deplasări ale poliţiştilor la evenimentele sesizate şi, în plus, asigurarea măsurilor de ordine şi siguranţă publică în sistemul intercomunal, în perioada de week-end, când foarte mulţi tineri din mediul urban se deplasează la discotecile din judeţ. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, situaţia operativă este în creştere, datorită, în mare parte, motivelor menţionate anterior", a mai spus cms. şef Costel Arbunea. Pentru Posturile de Poliţie de pe raza judeţului, situaţia este şi mai gravă, acestea primind carburant doar la început de lună, ceea ce nu le permite să intervină operativ pentru aplanarea unor conflicte sau prinderea unor infractori periculoşi. Mai mult, din cantitatea şi aşa mică pe care o primeşte, IPJ Brăila trebuie să aloce combustibil şi Crimei Organizate, Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă şi Biroului de Poliţie Transporturi Brăila, instituţii care nu se află, însă, în subordinea sa.
"La acest moment improvizăm şi ne adaptăm la situaţie de la o zi la alta"
La nivelul conducerii Poliţiei brăilene, la vremuri de criză, au fost luate măsuri de criză. Astfel, s-au scos pe timp de noapte patrulele auto şi s-au înmulţit patrulele pedestre, în colaborare cu Jandarmeria, Poliţia de Frontieră, Poliţia Comunitară. Suplimentar, pe timp de noapte, acţionează 8 - 12 patrule în civil, pentru prevenirea săvârşirii de infracţiuni, cum ar fi furturi din autoturisme sau din societăţi comerciale. "Toată lumea cere performanţă, dar performanţa nu se face numai cu oameni competenţi, ci trebuie să ai şi mijloace, dotări. La acest moment improvizăm şi ne adaptăm la situaţia de la o zi la alta. Dacă se constată anumite infracţiuni într-o zonă, trimitem o patrulă pedestră acolo. De exemplu, la km 10 avem două patrule pedestre întrucât am primit mai multe sesizări privind repetate scandaluri. De când am trimis patrulele, nu am mai avut reclamaţii. Ar fi fost operativ dacă în municipiu ar fi existat secţii de poliţie, în anumite cartiere, intervenţia ar fi fost mult mai promptă şi făceam şi economie. Brăila este singurul municipiu care nu are secţii de poliţie", a mai spus şeful Poliţiei Municipiului.
La Serviciul Poliţiei Rutiere (SPR) Brăila, lucrătorii trebuie să se descurce cu o cotă de benzină de 60 de litri pe lună, pentru fiecare maşină, în dotarea rutierilor fiind 15 maşini. La un calcul simplu reiese că, raportat la cele 30 de zile ale unei luni, o autospecială trebuie să consume 2 litri de benzină pe zi, adică un litru pe fiecare schimb. Şeful SPR, comisar şef Marian Caragaţă, speră ca situaţia să se rezolve în cel mai scurt timp, iar IPJ Brăila să primească fondurile necesare, astfel încât activitatea să se desfăşoare la parametri normali. "Este o cotă de combustibil de avarie în condiţiile unui buget de criză, folosim această cotă pentru deplasarea strictă la evenimente rutiere, ca să putem face faţă. În calitate de preşedinte al Corpului Naţional al Poliţiştilor (CNP), datorită faptului că nu sunt fonduri suficiente la nivel de inspectorat, am acceptat să achit din fondurile organizaţiei, în total până acum vreo 12 milioane de lei, pentru achiziţionarea de materiale igienico -sanitare şi consumabile. Deşi aceste cheltuieli nu sunt conform statutului CNP, a trebuit să accept să fac aceste cheltuieli pentru a asigura bunul mers al instituţiei. CNP nu îşi poate permite să plătească astfel de cheltuieli", a declarat şeful SPR.
Există, totuşi, o speranţă pentru rezolvarea acestei situaţii. Din august, maşinile de poliţie ar putea fi alimentate cu combustibil cu bani de la Rezerva de Stat, care va aloca peste 31.000 de tone de combustibil. Deşi la nivel de Minister s-a dat un comunicat în acest sens, în urmă cu două luni, rămâne de văzut dacă promisiunea va fi respectată.
Autorităţile locale vor să înfiinţeze secţii de poliţie, dar nu sunt bani
Primarul municipiului, Aurel Simionescu, a precizat că a fost întotdeauna disponibil pentru proiectul înfiinţării secţiilor de poliţie locale, însă, din funcţia pe care o deţine, nu poate ajuta financiar la înfiinţarea sau funcţionarea lor propriu-zisă, pentru că legea nu-i permite acest lucru. Simionescu a explicat că ceea ce poate face, în limitele legii, este să înfiinţeze secţii de Poliţie Comunitară, promisiunile sale fiind legate de 3 astfel de centre, dintre care două deja funcţionează de luni de zile. O ultimă secţie de Poliţie Comunitară urmează a fi înfiinţată, într-o perioadă pe care edilul nu a putut-o preciza, în cartierul Vidin. "Noi ne-am propus anul trecut să facem patru sedii de Poliţie Comunitară în municipiu. Avem trei deocamdată: sediul Chercea, Radu Negru şi sediul din centru. Noi am făcut în trecut un demers pentru înfiinţarea secţiilor de poliţie de cartier, în mandatul anterior, când eram parlamentar. Ne-am dus eu şi domnul deputat Mihai Tudose la ministrul de Interne, pe această temă, a zis «da», am avut şi o notă de acceptare de la şeful IPJ, domnul Chivu, ne-am dus la ministrul de Finanţe, a zis «da», până când au făcut calculele şi au văzut despre ce sume este vorba. Asta este, dacă vrei un număr de secţii de cartier îţi trebuie un număr de oameni, telefoane, calculatoare, etc şi în acel moment s-au blocat lucrurile. Deci, când a fost vorba de acord verbal, de principiu, au zis «da», dar când a fost vorba să se pună în practică, au zis «nu» şi de asta, eu am zis să fac secţii de Poliţie comunitară, ce ţine de mine, ca primar. Oferta mea de colaborare pentru înfiinţarea acestor secţii de poliţie de cartier este în continuare valabilă, dar eu nu pot să finanţez din bugetul Primăriei funcţionarea lor, tot ce pot face este să le găsesc nişte încăperi libere, pe care ei să le amenajeze", ne-a spus Simionescu.
Poliţia ar fi putut primi bani de la buget pentru combustibil, însă legea nu permite
Şi preşedintele Consiliului Judeţean se simte legat de mâini şi de picioare, când e vorba de alocat bani pentru carburant, Poliţiei Judeţene, în contextul în care specialiştii Curţii de Conturi, pe care i-a întrebat, i-au precizat că ar fi deturnare de fonduri : "Am avut săptămâna trecută o discuţie cu domnul ministru de Interne legată de problemele reale pe care le are Brăila pe infracţionalitate şi citindu-i din surse neoficiale o listă cu inspectorate judeţene care se alimentează din rezervele statului, mi s-a spus că repartizarea se face de către Inspectoratul General al Poliţiei. Eu am mai avut o discuţie cu un înalt oficial din IGP şi încercăm să schimbăm situaţia, pe argumente de circulaţie - că la accidente rutiere suntem printre primii pe ţară -, pe delicvenţă, pe populaţia raportată la suprafaţă. Eu nu vreau să acuz pe nimeni, dar cred că ar trebui să fie interesaţi mai mulţi de această problemă, nu numai preşedintele CJ şi primarul, că sunt unii care ocupă nişte posturi şi să se ocupe ei; deci, cu alte cuvinte, ar trebui să mergem mai des la Bucureşti şi să le explicăm de ce cota IPJ Brăila pentru carburant este insuficientă şi că nu putem să obţinem rezultate pe prevenirea accidentelor rutiere şi a infracţionalităţii, fără carburant". Stancu a precizat că, în trecut, legea permitea alocarea de către CJ sau primării a unor fonduri pentru carburantul maşinilor de Poliţie, însă prevederile respective au fost scoase din reglementările legale, făcând imposibilă intervenţia de acest gen a autorităţilor, chiar şi prin intermediul ATOP, aşa cum se întâmpla până de curând: "Dacă legea ar permite, nu ar fi o problemă pentru CJ şi Primărie să dăm 3-5 miliarde de lei vechi pentru carburant, dar nu o permite. Şi nici prin ATOP nu este legal. Şi întrebarea e bună, cum să găsească ei bani pentru carburant. Ştiţi, dacă eu sunt Stancu SRL, de exemplu şi vine comandantul Poliţiei şi-i dau 10 tone de motorină, a doua zi mă urc beat la volan. Noi vrem să ajutăm, dar trebuie să respect legea, pentru că suntem şi noi controlaţi de Curtea de Conturi".
