• opt profesori din Brăila se vor alătură celor 1.500 de specialiști selectați de Ministerul Educației și Cercetării pentru a construi cel mai amplu proiect de reformă curriculară din ultimii 20 de ani • aceștia fac parte din grupurile de lucru naționale care vor elabora noile programe școlare pentru liceu, aplicabile din anul școlar 2026-2027, reprezentând discipline precum informatica, matematica, biologia, istoria, chimia, geografia sau limba engleză și vor lucra, până la finalul lui 2025, la documentele ce vor dicta structura învățării pentru generațiile viitoare
Pe 3 septembrie 2025, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat oficial începerea lucrărilor grupurilor de lucru curricular (GLC) pentru elaborarea noilor programe școlare de liceu. Reforma este considerată cea mai amplă schimbare a ultimelor două decenii în învățământul românesc. Din echipele constituite la nivel național fac parte și opt profesori din Brăila, care vor contribui direct la scrierea documentelor ce vor ghida generațiile de elevi ce intră la liceu în 2026 și vor susține Bacalaureatul în 2030.
Reforma curriculară, după 20 de ani de așteptare
Publicarea listelor cu profesorii selectați a venit la puțin peste două luni de la apariția în Monitorul Oficial a noilor planuri-cadru pentru liceu – documentele care stabilesc disciplinele și numărul de ore alocat fiecărei materii. Este prima schimbare structurală a curriculumului liceal după aproape 20 de ani. ”Sunt 1.500 de specialiști și am încercat să construim echipele cu oameni din mediul preuniversitar, din învățământ superior și din cercetare. (…) Sper ca la finalul anului să avem o variantă pe care să o putem prezenta public”, declara ministrul Daniel David la Euronews România. Miza este uriașă: reforma ar trebui să sincronizeze, în sfârșit, curriculumul liceal cu cel gimnazial, reformat încă din 2016. Generația care a început școala după clasa pregătitoare și a intrat în gimnaziu pe programe noi a ajuns deja la finalul liceului, dar schimbarea curriculară promisă nu i-a atins. Acum, guvernul spune că pariul este reducerea analfabetismului funcțional și creșterea participării la Bacalaureat.
Profesorii brăileni în comisiile naționale
Selecția pentru grupurile de lucru curricular s-a făcut printr-un proces riguros, în care au fost cooptați profesori cu experiență didactică și rezultate notabile în activitatea la clasă. Din aceste grupuri fac parte și opt profesori din Brăila, care vor contribui la redactarea noilor programe școlare la discipline-cheie: informatică și TIC - profesor Cristina Elena Anton – Colegiul Național ”Gh. M. Murgoci”, biologie - profesor Cristian Gurzu – Inspectoratul Școlar Județean Brăila, chimie - profesor Iuliana Ignat – Colegiul Național Pedagogic ”D. P. Perpessicius”, geografie - profesor Steluța Dan – Liceul Teoretic ”Panait Cerna” și Mariana Coman – Colegiul Național „Nicolae Bălcescu”, istorie - profesor Corina Roberta Pavel – Colegiul Național „Nicolae Bălcescu”, limba engleză - în subgrupul pentru engleză intensiv și bilingv - profesor Monica Mortu – Colegiul Național „Gh. M. Murgoci” și matematică - profesor Daniela Stănică – Colegiul Național Pedagogic ”D. P. Perpessicius”.
Comisiile de lucru în vederea elaborării noilor programe școlare sunt coordonate de nume cunoscute în mediul academic și nu numai - vicepreședintele Academiei Române, Marius Andruh, unul din antrenorii lotului de olimpici internaționali la Chimie, coordonează științific grupul de lucru pentru trunchiul comun (TC) la Chimie. Responsabilă din partea Centrului Național de Curriculum și Evaluare (CNCE) este Maria Cristina Constantin. Lista este completată cu încă 23 de profesori din licee și universități unde se alătură Iuliana Ignat, profesor de chimie la Colegiul Național Pedagogic ”D. P. Perpessicius”. Aceasta ne spune că ”Pentru mine, ca profesor de chimie, implicarea în elaborarea programelor de liceu înseamnă să duc vocea clasei acolo unde se scriu regulile. În fiecare zi, în sala de clasă, am ocazia să văd unde se aprind scântei de curiozitate și unde, dimpotrivă, elevii se pierd în teoriile prea abstracte. Această experiență directă îmi spune foarte clar că programa trebuie să fie conectată la realitate, la lumea în care trăiesc tinerii noștri. O programă bună nu este doar o listă de conținuturi, ci un traseu prin care elevul descoperă sensul cunoașterii și învață să-l folosească în viața de zi cu zi. Din acest motiv simt că am datoria să contribui la o programă ancorată în realitate. Implicarea mea este șansa de a transforma școala într-un loc în care cunoașterea are utilitate și relevanță, nu doar teorie de manual”.
În comisia care lucrează la noua programă școlară pentru disciplina Geografie, alături de alți 42 de membri, profesori de liceu, universitari sau inspectori școlari de specialitate o regăsim pe Steluța Dan, profesor de geografie la Liceul Teoretic ”Panait Cerna”, care ne precizează că ”În noua programă de geografie am propus o structură care să ofere elevilor mai mult decât o sumă de date și definiții. Ne dorim ca geografia să fie o disciplină vie, care să pună în legătură elevii cu realitățile lumii contemporane: schimbările climatice, dezvoltarea durabilă, globalizarea, utilizarea tehnologiilor informatice și a inteligenței artificiale în analiza spațiului. Credem că studiul Geografiei României nu este doar o chestiune de tradiție, ci o necesitate și chiar un drept educațional fundamental. Cunoașterea spațiului propriu este primul pas pentru a înțelege lumea. În același timp, am ținut să includem o dimensiune europeană și globală, pentru ca elevii să perceapă poziția României în contextul Uniunii Europene și al schimbărilor mondiale. Programa nouă va fi transdisciplinară și va oferi studii de caz relevante, astfel încât elevii să vadă utilitatea geografiei în viața reală”.
Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, este coordonatorul științific al grupului de lucru pentru disciplina Istorie, responsabilă din partea Centrului Național de Curriculum și Evaluare este Mirela Popescu, iar lista este completată de 49 de membri, din care face parte și Corina Roberta Pavel, profesor de istorie la Colegiul Național ”Nicolae Bălcescu”, care ne precizează că „A fi selectată în grupul de lucru pentru programa de istorie este o onoare, dar și o imensă responsabilitate. Programa școlară este, de fapt, fundamentul după care se construiește întreaga predare. De peste 25 de ani sunt la catedră și am simțit mereu discrepanța dintre nevoile elevilor și rigiditatea unor programe care nu țineau pasul cu societatea. Evenimentele istorice sunt aceleași, nu se schimbă, dar felul în care le prezentăm trebuie să fie adaptat generațiilor de astăzi. Elevii gândesc altfel, au alte resurse și se raportează diferit la trecut. Cred că noua programă trebuie să asigure o continuitate logică față de gimnaziu, dar și să reflecte schimbările din ultimele decenii. Vreau ca prin contribuția mea să oferim profesorilor un instrument real de lucru și elevilor o bază solidă pentru a înțelege trecutul, dar și pentru a se orienta în prezent și viitor.”
În subgrupul de lucru (SGLC) trunchi comun (TC) - Matematică (învățământ liceal, toate filierele, toate profilurile, toate specializările/calificările) coordonator științific este András Szilárd-Károly de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, iar lista este completată de 24 de membri, din care face parte și Daniela Stănică, profesor de matematică la Colegiul Național Pedagogic ”D. P. Perpessicius”, Brăila – membru al comisiei de lucru pentru disciplina matematica, și care ne transmite că ”Participarea la elaborarea programelor de matematică este pentru mine una dintre cele mai mari provocări profesionale. Îmi dau seama că ceea ce scriem acum va influența modul în care sute de mii de elevi vor percepe matematica în următorii ani. Văd această misiune ca pe o oportunitate de a aduce disciplina mai aproape de viața reală, de a o face accesibilă, fără a-i pierde rigoarea. Matematica este limbajul logicii, dar pentru mulți elevi ea rămâne un obstacol, nu o resursă. Vreau ca noua programă să creeze punți: să păstreze exigența academică, dar să ofere și contexte de aplicare practică, de la modelarea unor fenomene economice la analiza datelor în epoca digitală. Șansa de a lucra cu colegi de elită din toată țara mă motivează să gândesc creativ și să caut acel echilibru între abstract și concret, între rigoare și accesibilitate”.
Munca în echipă, între școală și mediul universitar
Fiecare grup de lucru curricular este coordonat de profesori universitari de la facultăți de prestigiu și are responsabili din partea Centrului Național de Curriculum și Evaluare (CNCE). Profesorii din Brăila vor lucra alături de colegi din toată țara, în echipe interdisciplinare, în care dialogul între preuniversitar și universitar este esențial.
”Pe termen lung, colaborarea cu mediul universitar este cheia. Universitarii sunt prezenți la toate întâlnirile noastre și ne ajută să aducem în programe rezultatele cele mai recente ale cercetării și abordări moderne, care să facă materia relevantă pentru elevi”, explică profesoara Steluța Dan de la ”Panait Cerna”.
Noile programe școlare vor fi aplicate începând cu septembrie 2026, pentru elevii care vor intra atunci în clasa a IX-a. Ei vor parcurge liceul pe baza unui curriculum adaptat la nevoile actuale, centrat pe competențe și pe învățarea aplicată. Elevii din generațiile următoare nu vor mai fi nevoiți să facă trecerea bruscă de la un gimnaziu construit pe competențe la un liceu bazat pe conținuturi vechi. În plus, Bacalaureatul din 2030 va reflecta noua structură curriculară, cu o pondere mai mare pentru competențele de comunicare, gândire critică și aplicabilitate practică.
Brăila, pe harta educației naționale
Prezența profesorilor brăileni în comisiile naționale este un semn de recunoaștere a valorii cadrelor didactice locale. Nu este prima dată când profesorii din Brăila se remarcă prin implicarea în proiecte educaționale naționale, dar acum miza este una cu impact direct asupra întregului sistem. ”Este o responsabilitate enormă. Ceea ce scriem acum nu este doar pentru un an sau doi. Este pentru generații de elevi. Și de aceea responsabilitatea este uriașă. Ne dorim să punem în centru elevul și realitatea în care trăiește, pentru ca școala să fie mai puțin un loc al acumulării mecanice de informații și mai mult un spațiu al formării de competențe reale”, ne împărtășește profesoara Daniela Stănică.
După ani de așteptare și amânări, reforma curriculară pentru liceu intră în linie dreaptă. Prima generație de elevi care va învăța după noile programe este cea care va intra la liceu în septembrie 2026, urmând să susțină Bacalaureatul în 2030 pe baza unei structuri curriculare modernizate. Reforma vine să continue schimbarea începută la nivel gimnazial în 2016 și amânată la liceu din motive politice și administrative.
Profesorii din Brăila, alături de colegii lor din întreaga țară, vor avea rolul esențial de a transforma experiența de la clasă într-o resursă pentru un curriculum modern, care să răspundă provocărilor unei lumi în schimbare rapidă.
