• tasările se țin lanț pe această stradă, după ce traficul greu a fost dirijat pe aici în timpul derulării șantierului de pe Calea Galați • locatarii sunt disperați că le sunt afectate locuințele, fiind convinși că problema nu se va rezolva decât după ce conductele vechi de peste 60 de ani nu vor fi schimbate cu totul, în loc să fie cârpite după fiecare avarie cum se întâmplă în prezent
Problemele de pe strada Ștefan cel Mare au început de anul trecut şi s-au tot accentuat odată cu redirijarea pe această stradă – fără restricţii de tonaj şi viteză – a traficului greu de pe Griviţei, către şantierul de pe Calea Galaţi. “Problema e că de la intersecția cu strada Carpaţi şi până la vulcanizarea de la Apollo au fost situaţii când în faţa unor imobile au avut loc două până la trei-patru sau chiar mai multe surpări ale străzii, cu avarii la reţeaua de apă-canal, iar unii pereţi de la case s-au fisurat. Au fost şi situaţii când avariile au fost pe toată lăţimea străzii. De fapt, se și vede în anumite locuri cum asfaltul proaspăt turnat a fost decupat din nou, pentru a se interveni la o nouă avarie. Iar aici, ia uitaţi, se vede cum peste asfaltul turnat s-a decupat din nou, la a doua avarie. S-a intervenit cum s-a putut pentru remedieri, însă nu trecea mult timp şi iar se spărgeau conductele, cu problemele inerente: pierderi de apă, cu noroi şi blocarea traficului”, ne-au spus doi instalatori cu vechime în meserie, pe şantierele din Brăila şi din ţară. Astfel de amănunte le-am aflat şi de la alţi locatari ai străzii în cauză: pensionari, maiştri, profesori etc.
Conducte vechi din 1960
Un locatar, sătul de avariile din poartă, se întreabă: “Cum să reziste conductele vechi, din fontă şi azbociment, montate în 1960?! E clar că au cedat de la vibraţiile terenului, de la maşinile grele! Iar cei veniți la intervenții au lucrat în condiţii grele, în gropi adânci de până 1,60 metri”.
Un experimentat inginer constructor și proiectant consideră că nici nu prea s-a făcut treabă de calitate... “Cred că s-a mai acţionat şi anapoda, fără ca pentru consolidarea racordurilor să se aştearnă nisip, de preferat de râu, menit să facă priză cu pământul, în straturi succesive şi bine compactate, astfel încât țevile să nu rămână fără sprijin. Tocmai de la aceste țevi rămase «în aer» apar avariile care duc la inundarea terenului și apariția tasărilor!”, este de părere acesta. Potrivit specialistului citat, conductele aşezate corespunzător pe un pat de nisip devin elastice şi pot astfel să preia vibraţiile pe orizontală şi verticală generate asupra lor. ”Nu înţeleg dacă şi cine i-a controlat pe aceşti meseriaşi pe care i-am auzit întrebându-se între ei: «Bă, aici ce punem sub conductă, piatră sau nisip?». Uneori, acești meseriași lucrau fără a asigura temeinic conducta, ajungând astfel să își facă treaba în ditamai balta cu noroi”, ne-a mai spus specialistul.
Ca în filmele cu Stan şi Bran
“La un moment dat, o maşină de intervenţie a rămas suspendată şi abia a fost scoasă din craterul în care i se împotmoliseră două roţi”, ne-a relatat o pensionară, locatară a străzii.
Şi mai este un aspect: de ceva vreme, după lucrările de intervenții, compactarea mecanică a fost înlocuită cu tasarea naturală. Adică piatra pusă peste groapă este lăsată să se taseze sub roțile mașinilor, timp de câteva luni, uneori chiar ani... Un adevărat pericol public, deoarece nefiind de granulaţie mică şi împănată cu nisip, piatra de 4 - 5 cm în diametru este împrăştiată de mașini pe tot carosabilul, cu riscul spargerii geamurilor unor autovehicule ori a lovirii pietonilor. ”Ei şi ce, pagube colaterale…”, par a spune cei responsabili de aceste lucrări.
Tasările apar continuu
Chiar zilele trecute, carosabilul, recent asfaltat din bordură în bordură, s-a lăsat din nou în dreptul unei case, locul fiind împrejmuit pentru a fi ocolită o posibilă şi viitoare avarie, iar la mică distanţă, sub trotuar, a apărut o altă tasare. Între timp, a intervenit o echipă a CUP ”Dunărea” dar, de regulă,după rezolvarea unei avarii apare imediat alta în vecinătate. Aspect explicabil ne declara un instalator. Iar vorba cuiva, “Oamenii ăştia în loc să acţioneze în alte zone, tot vin aici să oblojească repetat conductele sparte. Şi să n-o mai dăm cotită: sunt necesare fonduri pentru înlocuirea întregii reţele. Dacă vrem să nu se mai cheltuiască fără rost, bani şi timp, pe tot felul de cârpeli de moment; cu nervi şi disconfort pentru cetăţeni, ba chiar şi pentru echipele de intervenţie”. Toate aceste probleme ar putea fi rezolvate odată cu implementarea unui program finanțat cu bani europeni prin care Compania de Utilități Publice ”Dunărea” și-a propus să reabiliteze toate rețelele de apă și canalizare din municipiu. Proiectul este deja în derulare în câteva zone din municipiu, urmând, probabil, să vizeze și strada Ștefan cel Mare.
