Prim-vicepremierul rus Dmitri Medvedev a obtinut 70,22 la suta din voturi la alegerile prezidentiale desfasurate duminica in Rusia, a anuntat luni Comisia electorala centrala, dupa numararea a 99 la suta din buletinele de vot, relateaza AFP.
Medvedev se apropie astfel de scorul obtinut de Putin, care a fost ales cu 71,31 la suta din voturi la prezidentialele din 2004.
Candidatul comunist, Ghenadi Ziuganov, s-a clasat pe pozitia a doua, cu 17,77 procente, urmat de ultranationalistul Vladimir Jirinovski (9,37 la suta) si Andrei Bogdanov (1,29 procente).
Anterior, comisia electorala anuntase ca Medvedev a obtinut 70 la suta din voturi, dupa numararea a 90 la suta din buletine.
Rezultatele complete ar urma sa fie anuntate la ora 10.00 (09.00, ora Romaniei).
Acest scrutin contestat, criticat ca avind un rezultat cunoscut, deschide calea unui tandem la conducerea statului cu Vladimir Putin ca premier.
In virsta de 42 de ani, Medvedev va deveni cel de-al treilea presedinte al Rusiei post-sovietice dupa Boris Eltin (1991-1999) si Vladimir Putin (2000-2008).
Politicienii si presa estona ironizeaza alegerea lui Dmitri Medvedev in functia de presedinte
Alegerea lui Dmitri Medvedev in functia de presedinte al Rusiei a generat comentarii ironice in Estonia, stat vecin Rusiei, care intretine relatii tensionate cu Moscova de mai multi ani, relateaza AFP.
"Transferul pasnic de putere de la Putin la Putin a avut loc cu succes", a declarat fostul premier eston Mart Laar, liderul partidului conservator Pro Patria-Res Publica, membru al coalitiei de guvernamint.
"Situatia ar putea deveni interesanta in Rusia intr-un an sau doi, cind Medvedev va intelege ca el este de fapt presedintele si nu ocupantul biroului premierului", a adaugat Laar, unul din liderii miscarii separatiste care a dus la desprinderea republicii baltice de URSS in 1991.
Cotidienele estone au denuntat influenta exercitata de puterea rusa in cursul campaniei electorale.
"Intr-un stat democratic si liber, ar fi imposibil de aplicat acest gen de scenariu pentru a promova un succesor la presedintie", a apreciat presedintele comisiei parlamentare pentru Afaceri Europene, Marko Mihkelson, citat de cotidianul Postimees.
"Dar Rusia nu poate fi considerata o tara democratica sau libera. Nu exista nici un motiv sa fim suprinsi", a adaugat el.
Intr-un comunicat dat publicitatii, ministrul eston de Externe, Urmas Pate, si-a exprimat speranta ca relatiile dintre Rusia si Estonia se vor ameliora.
"Estonia ramine mereu deschisa unui dialog cu Rusia. Alegerea unui nou presedinte rus ne ofera o sansa noua", a precizat acesta.
"Speram ca relatiile dintre Estonia si Rusia se vor ameliora", a subliniat Pate.
Medvedev se apropie astfel de scorul obtinut de Putin, care a fost ales cu 71,31 la suta din voturi la prezidentialele din 2004.
Candidatul comunist, Ghenadi Ziuganov, s-a clasat pe pozitia a doua, cu 17,77 procente, urmat de ultranationalistul Vladimir Jirinovski (9,37 la suta) si Andrei Bogdanov (1,29 procente).
Anterior, comisia electorala anuntase ca Medvedev a obtinut 70 la suta din voturi, dupa numararea a 90 la suta din buletine.
Rezultatele complete ar urma sa fie anuntate la ora 10.00 (09.00, ora Romaniei).
Acest scrutin contestat, criticat ca avind un rezultat cunoscut, deschide calea unui tandem la conducerea statului cu Vladimir Putin ca premier.
In virsta de 42 de ani, Medvedev va deveni cel de-al treilea presedinte al Rusiei post-sovietice dupa Boris Eltin (1991-1999) si Vladimir Putin (2000-2008).
Politicienii si presa estona ironizeaza alegerea lui Dmitri Medvedev in functia de presedinte
Alegerea lui Dmitri Medvedev in functia de presedinte al Rusiei a generat comentarii ironice in Estonia, stat vecin Rusiei, care intretine relatii tensionate cu Moscova de mai multi ani, relateaza AFP.
"Transferul pasnic de putere de la Putin la Putin a avut loc cu succes", a declarat fostul premier eston Mart Laar, liderul partidului conservator Pro Patria-Res Publica, membru al coalitiei de guvernamint.
"Situatia ar putea deveni interesanta in Rusia intr-un an sau doi, cind Medvedev va intelege ca el este de fapt presedintele si nu ocupantul biroului premierului", a adaugat Laar, unul din liderii miscarii separatiste care a dus la desprinderea republicii baltice de URSS in 1991.
Cotidienele estone au denuntat influenta exercitata de puterea rusa in cursul campaniei electorale.
"Intr-un stat democratic si liber, ar fi imposibil de aplicat acest gen de scenariu pentru a promova un succesor la presedintie", a apreciat presedintele comisiei parlamentare pentru Afaceri Europene, Marko Mihkelson, citat de cotidianul Postimees.
"Dar Rusia nu poate fi considerata o tara democratica sau libera. Nu exista nici un motiv sa fim suprinsi", a adaugat el.
Intr-un comunicat dat publicitatii, ministrul eston de Externe, Urmas Pate, si-a exprimat speranta ca relatiile dintre Rusia si Estonia se vor ameliora.
"Estonia ramine mereu deschisa unui dialog cu Rusia. Alegerea unui nou presedinte rus ne ofera o sansa noua", a precizat acesta.
"Speram ca relatiile dintre Estonia si Rusia se vor ameliora", a subliniat Pate.
