Angrenajul de colectare a veniturilor la bugetul de stat general consolidat a mers ca uns în primul semestru al acestui an, dar a început să scârţâie de vreo două luni. Date statistice în acest sens puse la dispoziţie de Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Brăila arată că, per total, au fost colectate sume cu mult peste nivelul perioadei similare din 2008 când în România încă nici nu se auzise de criza economico-financiară. De exemplu, aproape 440 milioane de lei au fost canalizate pentru a alimenta puşculiţa statului, de unde rezultă că, lunar, contribuabilii locali au plătit circa 73 milioane lei. Pe întreg bugetul de stat creşterea gradului de colectare a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor brăileni în primul semestru este o mare bilă albă pentru finanţele locale, mai ales acum, pe timp de criză. La fel de mare poate fi însă şi riscul ca, în contextul aceleiaşi crize economice, o presiune suplimentară pusă de Fisc la capitolul colectare taxe şi impozite, pe agenţii economici, să ducă la "decesul" acestora. Ca dovadă indirectă, în ultimele două luni, sumele virate la bugetul general sunt mai mici decât în 2008. De asemenea, în aceeaşi perioadă s-au accentuat o serie de fenomene care demonstrează că mediul de afaceri local "gâfâie" şi că patronii se îndreaptă către soluţii prin care încearcă să-şi uşureze povara obligaţiilor fiscale. Întreruperea activităţii, dizolvarea voluntară a firmelor, coroborat cu o creştere exponenţială a numărului de antreprenori cu regim de persoane fizice, sunt exemple elocvente în acest sens.
Aşa cum a explicat conducerea DGFP Brăila, în perioada ianuarie -iunie 2009 la bugetul de stat general consolidat, adică bugetul de stat plus bugetele speciale (asigurări sociale de stat, şomaj şi sănătate) au fost colectate 438,16 milioane lei. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut se observă o creştere cu aproape 8,5%, mai precis o creştere cu 34,56 milioane lei, în contextul în care anul trecut suma colectată a fost de 403,6 milioane lei. Totuşi, este interesant să punctăm faptul că în lunile mai şi iunie 2009, sumele raportate sunt mai mici decât în perioada similară din 2008. De exemplu, la bugetul de stat general consolidat, în mai a.c. Finanţele au virat 63,791 milioane lei, faţă de 65,951 în mai 2008, iar în iunie anul acesta suma a fost de 69,366 milioane, comparativ cu 75,65 milioane lei în iunie 2008. Raportul de activitate pe partea de colectare în mai şi iunie arată că în comparaţie cu 2008 cel mai redus grad de colectare s-a înregistrat la bugetul pentru şomaj: 1,812 milioane lei (mai plus iunie 2009) faţă de 2,711 milioane lei (mai plus iunie 2008). Diferenţe în minus mai accentuate se înregistrează pentru bugetul de sănătate aferent lunii mai (10,53 milioane lei comparativ cu 11,505 milioane în luna mai 2008), dar şi pentru bugetul de stat aferent lunii iunie (32,06 milioane iunie 2009, comparativ cu 38,28 milioane lei iunie 2008). În total semestru, aceste diferenţe se diluează întrucât sumele colectate în acest an sunt, totuşi, mai mari decât în 2008.
TVA şi impozitul pe venit au influenţat pozitiv indicatorii la semestru
Revenind la situaţia pe întreg semestru încheiat, defalcat pe forme de buget, reiese faptul că cea mai mare parte a sumelor colectate au avut ca sursă obligaţii fiscale aferente sferei bugetului de stat. Cu alte cuvine, cei mai mulţi bani au venit din impozit pe profit, impozit pe venit, TVA şi accize: 200,33 milioane lei. O raportare la semestrul 1 din 2008 indică o creştere cu peste 20 milioane lei, în special din sfera impozit pe venit şi Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA). Concret, în perioada ianuarie - iunie 2008 s-a încasat din impozitul pe venit suma de 81,5 milioane, iar anul acesta 97,5 milioane lei, în timp ce la TVA anul trecut suma a fost de aproape 47 milioane, faţă de 65,4 milioane anul curent. Pe cele două forme de venit, în total s-au vărsat la buget aproape 163 milioane lei, comparativ cu 128,5 milioane lei în 2008.
O pondere importantă la bugetul de stat general consolidat au reprezentat-o şi veniturile colectate în contul asigurărilor sociale de stat. Concret, în primele 6 luni ale acestui an, DGFP Brăila a canalizat către bugetul special 164,24 milioane lei, cu 16,9 milioane lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut.
Pentru celelalte două bugete speciale, adică sănătate şi şomaj, sumele colectate în acest an sunt mai mici decât în semestrul 1 din 2008. Cele mai mari diferenţe apar în cazul colectării la bugetul pentru şomaj, circa 3,42 milioane, întrucât în perioada ianuarie - iunie 2009 finanţele au colectat aproape 6 milioane lei, faţă de 9,4 milioane anul trecut. În ceea ce priveşte bugetul de sănătate, diferenţa este mai mică în sensul că în acest an suma în discuţie este de 67,599 milioane faţă de 68,046 milioane anul trecut.
De vină este criza!
Cu privire la rezultatele înregistrate de către DGFP Brăila în lunile mai şi iunie, conducerea instituţiei a explicat că griparea economiei naţionale în contextul crizei internaţionale şi-a pus amprenta şi în plan local. "După cum se ştie, procentual, economia naţională este în contracţie cu 6 puncte, care se adaugă declinului economic înregistrat pe finalul anului trecut. Pe fondul crizei economice internaţionale, reflectată şi la nivel naţional, turaţia motoarelor agenţilor economici locali a scăzut. În mod evident, scăderea ritmului activităţilor economice generatoare de obligaţii fiscale a condus la micşorarea încasărilor la bugetul de stat general consolidat în ultimele două luni ale semestrului abia încheiat, în comparaţie cu mai şi iunie anul trecut", ne-a declarat Mihaela Marcu, director coordonator adjunct al DGFP Brăila, cea care are în competenţe conducerea activităţii de administrare a veniturilor statului.
Lunar, 230 de firme au anunţat dizolvarea voluntară ori întreruperea temporară a activităţii
Potrivit datelor prezentate de Oficiul Registrului Comerţului (ORC) Brăila, în primele 6 luni ale acestui an, peste 1.500 de firme au formulat menţiuni cu privire la dizolvare voluntară, întreruperi temporare de activitate, insolvenţă şi faliment, comparativ cu aproape 700 înregistrate pe tot anul 2008. Ponderea covârşitoare o au însă cazurile în care patronii au ales dizolvarea voluntară ori întreruperea activităţii firmei, întrucât aceleaşi date indică faptul că din totalul de 1.563 de menţiuni, doar 179 au vizat insolvenţa ori falimentul. Concret, aproape 1.000 de firme şi-au întrerupt temporar activitatea din cauza crizei şi a impozitului forfetar, în timp ce pentru alte 389 societăţi, asociaţii acestora au cerut dizolvarea voluntară.
