Intrarea României în zona euro în 2019 este fezabilă, dar necesită foarte multă muncă şi o coordonare la nivel politic şi instituţional, un rol foarte important avându-l strategia de comunicare către populaţie privind adoptarea euro, afirmă Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte al BEI.
"Intrarea în zona euro este un exerciţiu care implică angajament şi determinare politică, coordonare instituţională şi o comunicare extraordinară a acestui exerciţiu. Strategia de comunicare în această evoluţie către zona euro joacă un rol foarte important", a declarat Tănăsescu joi după o conferinţă de presă.
El a dat ca exemplu strategia deficitară de comunicare din 2004-2005, când România a trecut la "leul greu", prin tăierea a patru zerouri, spunând că mulţi gândesc încă în lei vechi.
"Am fost în piaţă să fac nişte cumpărături şi cei de acolo tot în milioane (de lei vechi- n.r.) vorbesc. E clar că strategia de comunicare de acum zece ani a dat greş. De aceea pregătirea oamenilor ca să poate să accepte această nouă provocare ce se numeşte euro trebuie foarte bine comunicată", a punctat Tănăsescu.
În ceea ce priveşte acordurile derulate de România cu instituţiile financiare internaţionale, Tănăsescu consideră că sunt suficiente şi că economia românească se poate susţine după expirarea actualului acord cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, având capacitatea de a-şi construi propriile strategii.
"Aceste acorduri cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană au constituit în cei cinci ani de criză nişte ancore foarte importante şi au creat o anumită stabilitate României. Este timpul să stăm pe picioarele noastre şi cred că după expirarea acestui acord România va sta pe picioarele ei, va avea capacitatea de a se putea ghida şi a-şi construi strategiile singură, fără să ne spună alţii ce să facem. Avem această capacitate şi trebuie s-o dezvoltăm. Aceasta arată, de fapt, credibilitate şi un tip de viziune strategică pe termen mediu şi lung", a precizat oficialul BEI.
El este de părere că România are timp pentru a ajunge de la o creştere economică de circa 3% estimată pentru acest an la una de 5%, nivel considerat de mai mulţi oficiali şi bancheri necesar pentru intrarea în zona euro.
"Este loc şi timp pentru ca România să ajungă la creştere economică de 5%. Ceea ce cred că lipseşte este poate dezvoltarea strategică în aşa fel încât să poţi să atragi resursele necesare şi să te duci către proiecte foarte mari pentru a atinge cei 5%. Eu sunt de felul meu optimist şi cred că România are acest potenţial şi capacitatea să-l atingă. În cât timp de acum încolo? Sper cât mai curând", a concluzionat vicepreşedintele BEI.
