Sentinţă finală în cazul preşedintelui Consiliului Local al Tinerilor (CLT) Brăila, Dumitru Gîrbăcea. Acesta a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare pentru înşelăciune. În plus, Gîrbăcea este nevoit să mai plătească şi diverse sume băncilor pe care le-a prejudiciat. Deşi atrage atenţia că pedeapsa este exagerată în raport cu gravitatea şi consecinţele faptelor lui, Dumitru Gîrbăcea spune că se va conforma sentinţei, dar că acesta nu va fi ultimul moment în care se va auzi de el.
Aşa cum prezenta cotidianul "Obiectiv" la momentul respectiv, Gîrbăcea a ajuns în atenţia anchetatorilor la sfârşitul lui 2007, în februarie 2009, fiind trimis pentru prima dată în judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la înşelăciune. Dumitru Gîrbăcea avea atunci 35 de ani şi era preşedintele CLT Brăila, consultant economic la SC GMT SRL Brăila, dar şi realizator TV. În acel prim dosar, anchetatorii spuneau că Gîrbăcea, împreună cu un alt membru CLT, Dănuţ Chirilă (24 de ani), a păcălit Citi Bank - Sucursala Citifinancial Brăila, obţinând cu acte false un împrumut de 15.000 de lei. Banca s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 18.063 lei - împrumutul propriu-zis plus dobânzi aferente -, în condiţiile în care inculpatul a achitat doar 3 rate lunare.
A obţinut ilegal bani pentru susţinerea activităţilor CLT
Dumitru Gîrbăcea a înfiinţat în 2002, împreună cu alţi 26 de brăileni, Consiliul Local al Tinerilor, asociaţie non-profit, având drept scop crearea unui mediu adecvat pentru promovarea activităţii şi reprezentativităţii în rândul tinerilor. Celălalt inculpat, Dănuţ Chirilă, a fost membru în CLT. În 2005, CLT a primit spre folosinţă gratuită, pentru 10 ani, un spaţiu în imobilul de pe strada Polonă, nr. 18. Ulterior, aceeaşi asociaţie a solicitat trecerea în administrare directă de la CLM a unei suprafeţe de teren pe Faleza Dunării, în zona Morii Violatos. Deşi nu i-a fost acordată oficial, CLT a folosit în mod efectiv terenul de pe Faleză, "pentru activităţi specifice". Potrivit dosarului penal, "constatând că are nevoie de resurse financiare consistente pentru susţinerea acestor activităţi, învinuitul Gîrbăcea Dumitru, în calitate de preşedinte, s-a hotărât să apeleze, ca soluţie, la accesarea unui credit bancar. Întrucât el, personal, nu putea obţine un credit deoarece figura ca restanţier la Biroul de Credite, învinuitul a apelat la colegul său de consiliu, învinuitul Chirilă Dănuţ, căruia i-a solicitat să facă un credit pe numele său, urmând ca ratele să le plătească Gîrbăcea. Chirilă a fost de acord". Cum Chirilă nu era angajat, preşedintele CLT s-a oferit să rezolve problema. Gîrbăcea avea la el o ştampilă a SC "C Solution" SRL Bucureşti - punct de lucru Brăila. El a completat în fals o adeverinţă tip de la Citi Bank, din care rezulta că Dănuţ Chirilă ar fi fost angajatul "C Solution" SRL, prezentând date neadevărate. Astfel, a înscris numele managerului "Maftei Cătălin" la rubrica "reprezentantul legal al angajatorului" (respectivul era plecat în străinătate în acel moment), a înscris numele fictiv "Ionaşcu Violeta" la "director resurse umane" şi, în final, a semnat, aplicând ştampila firmei. În continuare, Gîrbăcea a copiat de pe Internet modelul unei cărţi de muncă şi, cu ajutorul unui soft, a modificat înscrisul, completând, tot el, rubricile corespunzătoare cu numele "Chirilă Dănuţ" şi a aplicat ştampila SC "C Solution" SRL. În baza acestor acte false, Chirilă a intrat în posesia unui împrumut de 14.990 lei (pe 9 mai 2007), banii ajungând, în final, la Dumitru Gîrbăcea. Pe 20 decembrie 2007, Citi Bank a sesizat IPJ Brăila în legătură cu împrumutul obţinut pe căi necinstite, oamenii legii demarând cercetările specifice. În februarie 2008, ITM Brăila a comunicat organelor de anchetă că Dănuţ Chirilă nu figurează încadrat cu contract individual de muncă şi că SC "C Solution" SRL - punct de lucru Brăila nu este înregistrată la respectiva instituţie. Culmea, "Ionaşcu Violeta", cea care figura la "director resurse umane", îl cunoştea pe Gîrbăcea pentru că "ambii au avut copiii la aceeaşi grădiniţă". Potrivit raportului de expertiză grafoscopică ataşat la dosarul cauzei, scrisul depus pe adeverinţa de salariu şi carnetul de muncă a fost executat de Dumitru Gîrbăcea, şi, tot la fel, semnăturile contrafăcute. Procurorul care a coordonat ancheta precizează că ambii învinuiţi "au avut o atitudine sinceră şi au recunoscut comiterea faptelor".
Mai multe bănci i-au căzut "victime"
O lună mai târziu, deci în martie 2009, Dumitru Gîrbăcea era din nou audiat de procurori, de această dată fiind bănuit că a contractat împrumuturi pe căi nu tocmai legale la alte trei bănci: BRD, BCR şi Banca Românească. În luna mai a aceluiaşi an, el era deja trimis din nou în judecată, pentru fals şi înşelăciune, fiind acuzat că a obţinut ilegal două împrumuturi de la Banca Transilvania, în anul 2006, folosind date şi documente false pentru a-şi cumpăra, chipurile, o tipografie. Potrivit dosarului penal instrumentat de Parchet, în anul 2000, Dumitru Gîrbăcea a înfiinţat SC "General Management Development" SRL, împreună cu trei cunoscuţi, Marinel Gomolea, Adrian Buican şi Iulian Lungu, sediul firmei fiind în Viziru I, acasă la fostul preşedinte CLT. În martie 2004, Gîrbăcea şi alţi doi asociaţi s-au retras din societate, singurul asociat şi administrator rămânând Gomolea. Doi ani mai târziu, prin procură, acesta l-a împuternicit pe învinuit să semneze pentru şi în numele societăţii, "oriunde trebuinţa o va cere". Aşa stând lucrurile, în aceeaşi zi - 9 martie 2006 - Dumitru Gîrbăcea a solicitat un credit de 20.000 de lei de la Banca Transilvania SA, ataşând "bilanţul" falsificat al SC "General Management Development", ce figura depus la DGFP Brăila. Banii erau destinaţi, chipurile, "finanţării activităţii curente". În baza aceleiaşi procuri, o lună mai târziu, Gîrbăcea a solicitat un nou împrumut la Banca Transilvania, prin care solicita 47.290 lei, "pentru achiziţionarea unei tipografii". În dovedirea situaţiei economice a firmei pe care o reprezenta, învinuitul a depus un nou bilanţ contabil falsificat, ce purta ştampila DGFP. În plus, a întocmit în fals, pe calculator, o factură proformă în numele unei firme din Bucureşti, privind achiziţionarea unei tipografii de către firma brăileană. Actul falsificat a fost depus la bancă şi, la scurt timp, Dumitru Gîrbăcea a intrat în posesia celor 470 de milioane de lei vechi. Pentru garantarea obligaţiilor asumate se constituiau în favoarea băncii garanţii - "gaj fără deposedare asupra bunului denumit tipografie", cu o valoare de piaţă de 47.290 lei, conform facturii proforme false ce fusese ataşată. Anchetatorii precizează că pe 6 septembrie 2006, învinuitul a solicitat băncii prelungirea perioadei de rambursare a creditului obţinut în martie acelaşi an. Cu acest prilej, a prezentat ofiţerului de credite alte acte contabile (bilanţuri) false. Ulterior, DGFP Brăila avea să comunice anchetatorilor că SC "General Management Development" SRL nu are depuse la organul fiscal bilanţurile contabile şi raportări pentru anii 2005-2006. Cu alte cuvinte, Gîrbăcea a depus la bancă patru situaţii financiare falsificate, pentru a pune mâna pe bani. Din septembrie 2007, învinuitul n-a mai achitat ratele la bancă, astfel că avea de plătit restanţe de circa 47.000 de lei. Banca Transilvania SA s-a constituit parte civilă pentru recuperarea prejudiciului.
5 ani de puşcărie pentru creanţe de 24.700 de lei, recuperate
După mai bine de doi ani de procese, Curtea de apel Galaţi a decis, într-un final, condamnarea lui Dumitru Gîrbăcea la 4 ani de închisoare plus încă unul, deci 5 ani de închisoare cu executare. În plus, instanţa îl obligă pe acesta să plătească 3.577 euro plus dobânda legală până la data plăţii efective către Banca Românească SA Galaţi şi încă aproape 10.000 de lei către SC EOS-KSI România SRL( firmă specializată în recuperarea creanţelor). Deşi recunoaşte că este vinovat şi spune că regretă enorm ceea ce a făcut, preşedintele CLT Brăila doreşte să atragă atenţia opiniei publice şi asupra lucrurilor nespuse din dosar. Mai precis, el afirmă, într-o scrisoare deschisă trimisă cotidianului "Obiectiv - Vocea Brăilei" că, deşi în faţa legii asta nu este o scuză, opinia publică trebuie să ştie că banii pe care i-a obţinut prin înşelăciune nu i-a folosit nicio clipă pentru propriile interese, ci doar pentru CLT. "Nimeni nu a fost interesat unde s-au dus banii aceştia. Nimeni nu a fost interesat să vadă dacă ceea ce se întâmpla la CLT era conform celor declarate. Nimeni nu a fost interesat de ce organizaţia avea peste 400 de membri. Nimeni nu a fost interesat să vadă ce s-a întâmplat cu aceşti tineri", afirmă Gîrbăcea în scrisoare deschisă. Acesta mai spune că îşi va accepta pedeapsa, dar că nu va înceta lupta, în contextul în care, atrage el atenţia, pentru fapte mult mai grave - violuri, omoruri - "beizadelele" au scăpat nepedepsite, iar el primeşte 5 ani de puşcărie, asta deşi prejudiciul a fost recuperat. Totodată, Gîrbăcea dă asigurări că şi din spatele gratiilor va continua implementarea proiectului "Aşa NU", început anul trecut.
Scrisoare deschisă
"Nimeni nu a fost interesat unde s-au dus banii aceştia"
Mă numesc Dumitru Gîrbăcea şi am fost condamnat la 5 ani de închisoare (4 ani plus spor un an) cu executare. Mă declar vinovat.
După aproape 4 ani, cred că e timpul să-mi exprim un punct de vedere faţă de marea gafă pe care am comis-o, dar şi faţă de atitudinea tuturor care au fost implicaţi. DA, sunt VINOVAT. Am falsificat acte ca să obţin de la bănci sume de bani pe care le-am folosit în interesul CLT. Indiferent care a fost scopul, este o infracţiune. Îmi asum greşeala şi consider cu toată deschiderea că trebuie să fiu pedepsit. Admit că pot fi dat şi ca exemplu, dar îmi permit să cred că scopul pedepsei ar trebui să fie atât unul coercitiv, cât şi unul educativ. 5 ani cu executare, de fapt 4 ani plus spor un an. Spor un an? Pentru ce? Pentru suma de 3.500 euro şi 10.000 ron (100 mil. lei vechi), sume care oricum sunt recuperate (s-a dispus executarea propriului apartament!). Repet... 5 ani... pentru ce?! Costurile a 5 ani de detenţie înseamnă peste 30 mii euro. Pentru ce? Întreb public, pentru ce, d-na judecător Brânză, 5 ani? Pentru ce, d-na judecător Constantinescu, 5 ani? Care ar fi raţionamentul??? Doar să aplicăm cu ochii închişi, pe bandă rulantă, preverile Codului Penal sau de procedură penală? Există oare vreo parte din conştiinţa dvs. care se întreabă ce s-a întâmplat cu acele persoane pentru care aţi dispus ani grei de închisoare pentru fapte fără gravitate socială sau umană??? Nimeni nu a fost interesat unde s-au dus banii aceştia. Nimeni nu a fost interesat să vadă dacă ceea ce se întâmpla la CLT era conform celor declarate. Nimeni nu a fost interesat de ce organizaţia avea peste 400 de membri. Nimeni nu a fost interesat să vadă ce s-a întâmplat cu aceşti tineri. Câţi dintre cei în drept sunt interesaţi să ştie că foşti membri de la CLT sunt studenţi la universităţi din SUA (Princeston, Stanford), Marea Britanie, Olanda sau sunt în echipele de conducere la marile multinaţionale din ţară? Oare de ce, la câteva luni după trimiterea mea în judecată, CLT-ului i s-a luat sediul fără să fie consultat? Oare de ce pe nimeni nu a interesat unde vor activa aceşti copii? Oare de ce pe nimeni nu interesează unde activează aceşti copii, activităţi recunoscute, apreciate şi admise de cei în drept? Pentru toată lumea pe care am dezamăgit-o îmi prezint scuzele public. Nu vreau să rămân doar la nivel de dosar şi mandat de executare. Nu voi fi un fugar şi mă voi preda cât de repede posibil. Demersul meu nu este să scap de închisoare, ci vreau să lansez un semnal, că sunt multe persoane care efectuează pedepse mari pentru fapte minore şi, de asemenea, sunt la fel de multe persoane care pentru fapte grave (viol, omucideri, tentative etc) efectuează pedepse mult mai mici sau chiar deloc. Cred că e timpul să nu ne mai ascundem după vorbe şi să admitem că acest sistem de judecată nu este cel mai nepărtinitor. Nu sunt primul şi nici ultimul care sesizez această stare de fapt, dar pe principiul picăturii chinezeşti, cred că, într-un final, cineva va lua atitudine. Ce-mi doresc? Îmi doresc ca în viitorul apropiat, pentru cauzele penale să se introducă sistemul de juraţi. După atât de multe cazuri în care copii de bani gata au rămas nepedepsiţi pentru fapte grave, iar cei din clasa de jos sunt pedepsiţi maxim posibil, e timpul să se producă o schimbare. Am fost una din vocile societăţii civile şi continui să cred că mai am ceva de spus privind educaţia civică şi, totodată, cred că sunt destul de multe persoane care se vor gândi la aceste aspecte. Aşa să ne ajute Dumnezeu! Dumitru Gîrbăcea".
