Adversarii premierului turc Recep Tayyip Erdogan şi-au dat întâlnire în stradă, la Istanbul şi în marile oraşe ale ţării, pentru a marca un an de la fronda antiguvernamentală care a cuprins Turcia şi pentru a denunţa, la fel ca în urmă cu un an, deriva sa autoritară.
Ca de obicei, Guvernul islamo-conservator a interzis orice reuniune în jurul emblematicei pieţe Taksim din Istanbul, punctul de pornire al revoltei din primăvara lui 2013, ceea ce anticipează noi violenţe între manifestanţi şi forţele de ordine.
Încă de la primele ore ale dimineţii, mii de poliţişti, în civil sau în uniformă au început să intre în Piaţa Taksim cu ordinul de a împiedica orice reuniune. Peste 25.000 de persoane şi aproximativ 50 de tunuri cu apă au fost mobilizate cu această ocazie.
"Ştim ce a trăit Turcia în iunie anul trecut (...) vrem ca astfel de incidente să nu se mai producă", a declarat în această săptămână guvernatorul Istanbulului, Hüseyin Avni Mutlu.
Contrar dispozitivului adoptat la 1 mai, accesul în Taksim şi în faimosul parc Gezi a rămas deschis publicului în cursul dimineţii.
În această mică grădină publică a luat naştere valul de contestaţii care a cutremurat din temelii, pentru prima dată, regimul ui Erdogan, ce conduce ţara din 2003.
În dimineaţa zilei de 31 mai 2013, poliţia a îndepărtat violent din parc câteva sute de militanţi ecologişti care se opuneau distrugerii sale în cadrul unui proiect de reamenajare a pieţei Taksim.
Alimentată de această reprimare, lupta lor s-a trasformat rapid într-un val de contestare politică fără precedent. În total, circa 3,5 milioane de turci - cifra oficială oferită de poliţie - au defilat împotriva lui Erdogan în toată Turcia în primele trei săptămâni ale lunii iunie.
Reprimate violent, aceste manifestaţii au provocat moartea a opt persoane, rănirea altor peste 8.000 şi mii de arestări.
După un an, tensiunea politică născută din revolta din Gezi încă nu s-a estompat.
Afectat în iarnă de un vast scandal de corupţie care a implicat întreg regimul, Erdogan a câştigat alegerile municipale din 30 martie şi se pregăteşte să îşi anunţe candidatura la alegerile prezidenţiale din 10 şi 24 august, fără să aibă un adversar real în măsură să îi blocheze accesul.
După Gezi, şeful Guvernului a recurs la zdrobirea oricărei contestaţii reducând la tăcere presa, epurând poliţia şi impunând o serie de legi, denunţate drept "liberticide" pentru a-şi consolida controlul asupra justiţiei şi reţelelor sociale şi pentru a spori atribuţiile loialelor sale servicii de informaţii.
"Autorităţile turce au demarat o vânătoare de vrăjitoare împotriva tuturor celor care au manifestat sau şi-au făcut auzită vocea", a denunţat preşedintele Federaţiei internaţionale a drepturilor omului, Karim Lahidji.
Sigur pe susţinerea majorităţii populaţiei, Erdogan i-a criticat din nou, vineri, pe cei pe care i-a numit "bandiţii" din Gezi. "Violenţa se naşte acolo unde nu există nici gândire, nici idei. Oamenii din Gezi sunt cei care nu au idei", a declarat el în faţa a mii de tineri susţinători reuniţi la Istanbul.
Încă o dată, el a invocat teoria complotului împotriva Turciei. "Organizaţiile teroriste au manipulat tineretul cu o moralitate şi resurse financiare precare (...) pentru a ataca unitatea noastră şi a aduce atingere economiei noastre", a afirmat el.
În faţa derivelor autoritare ale regimului, organizaţiile neguvernamentale, sindicatele şi actorii societăţii civile care au preluat conducerea revoltei în iunie 2013, susţinuţi de opoziţie, speră să profite de această dată pentru a reanima "spiritul Gezi".
"Guvernul întreţine un climat de tensiuni care încurajează violenţele poliţiei", a deplâns purtătoarea de cuvânt a organizaţiei Taksim Solidaritate, arhitecta Mücella Yapici. "Dar în pofida acestei politici făcute din violenţă şi nedreptate (...) cu voinţă, hotărâre şi creativitate, noi vom fi în stradă", a promis ea.
