Faliment suspect la «Agrimon» | Obiectiv Vocea Brailei Mergi la conţinutul principal

Faliment suspect la «Agrimon»

Produse vândute la preţuri care nu acopereau nici măcar costurile de producţie, extinderea fără noimă a capacităţilor de lucru, decizii manageriale luate fără niciun fel de studiu de impact - toate acestea într-o piaţă internă şi internaţională grav afectată de criză. Iată doar câteva dintre motivele care au dus în pragul falimentului cel mai mare producător de ouă din România - firma brăileană "Agrimon". Motive care au trezit suspiciuni creditorilor companiei, pentru că nu ai cum să nu te întrebi dacă nu cumva afacerea a ajuns în impas tocmai pentru că aşa au vrut patronii. Sau altfel spus, eşecul companiei a fost programat. Şi cum altfel s-ar putea pune problema după ce raportul privind cauzele şi împrejurările care au adus la apariţia insolvenţei la "Agrimon" arată o imagine de coşmar când vine vorba de macro şi micromanagementul companiei, pentru că, în mod evident, deciziile luate au îngenuncheat un colos cu renume naţional, cu afaceri de zeci de milioane de euro şi profit consistent.

Cel mai mare producător de ouă din ţară, firma "Agrimon" Brăila, a intrat sub protecţia Legii insolvenţei, la începutul lunii august anul acesta, manevră menită în mod evident să ferească unitatea de eventuale executări silite din partea creditorilor. Intrarea în insolvenţă s-a făcut la solicitarea debitoarei, care a considerat că sunt întrunite condiţiile pentru a demara procedura: insuficienţa fondurilor băneşti pentru plata datoriilor exigibile. De altfel, compania avea deja demarată procedura executării silite de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru datorii la bugetul de stat general consolidat. Aşa cum prevede procedura în astfel de cazuri, s-a numit un administrator judiciar, care a preluat frâiele afacerii - "Tănasă şi Asociaţii" SPRL Bucureşti. Acesta deja a întocmit lista preliminară a creditorilor, iar în paralel a întocmit şi un raport privind cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia stării de insolvenţă a companiei. De altfel, aici sunt şi cele mai mari surprize neplăcute - am putea aprecia, pentru creditorii companiei. De vină ar fi, în primul rând, contextul economico-financiar al ultimilor ani, coroborat cu legislaţia restrictivă impusă de Uniunea Europeană în unităţile de producţie a ouălor de consum, precum şi cu scăderea consumului de ouă în ultimii ani. Toate acestea au condus la un mediu impropriu de derulare a afacerilor pentru producătorii din domeniu. În subsidiar, însă, şi mult mai grav am putea spune, managementul companiei nu s-a putut adapta acestei evoluţii negative a mediului de afaceri, ba a luat decizii care au adâncit impasul în care intrase "Agrimon". "În urma analizei activităţii societăţii Agrimon şi a evoluţiei situaţiei economico-financiare în perioada 2010 - iulie 2013 s-a concluzionat că managementul acesteia nu a fost capabil să se adapteze la evoluţia mediului economic actual, iar contextul instalării crizei economice globale a înrăutăţit şi mai mult situaţia economică în care se află societatea. Mai mult, deciziile care au fost luate au condus la adâncirea pierderilor şi la imposibilitatea de redresare a societăţii", se arată în raportul întocmit de administratorul judiciar. Interesant însă este şi exemplul menţionat de acesta pentru a-şi susţine afirmaţiile de mai sus: "Compania a luat decizia de a înfiinţa o fermă în judeţul Vaslui, într-un spaţiu închiriat de la o societate aflată în insolvenţă, decizie luată fără măsura asiguratorie a fermităţii contractului de închiriere", cu alte cuvinte a făcut investiţii în amenajarea fermei fără să se asigure că nu va fi dată afară din spaţiul respectiv ca urmare a vânzării acestuia.

Tranzacţii păguboase

Lista de greşeli continuă: "Firma nu a fost privită ca o entitate economică distinctă, ci ca o componentă a unui ansamblu mai larg, alcătuit din mai multe firme interconectate patrimonial şi economic. Managementul superior nu a anticipat faptul că eventuale probleme apărute în nucleul productiv al grupului de firme (...) vor genera probleme în lanţ în cadrul grupului". Şi de aici lucrurile devin şi mai interesante pentru că raportul face referire la situaţii de caz care efectiv au îngenuncheat colosul. De exemplu, se reproşează managementului "Agrimon" că activitatea nu s-a bazat pe ante şi postcalculaţii, în sensul că nu s-au făcut analize de cost care ar fi evidenţiat anumite aspecte negative ce ar fi putut fi corectate din timp în vederea optimizării costurilor de producţie. Mai mult, deşi conducerea companiei a avut la dispoziţie propriii specialişti în economie nu a dispus, de exemplu, efectuarea unei analize legate de preţurile de decontare între Agrimon şi celelalte societăţi din grup. De asemenea, lista de reproşuri continuă cu faptul că managementul nu a ţinut cont de oscilaţiile de preţ la materii prime, deşi avea cunoştinţă despre fenomen, "şi nu a luat măsuri pentru a determina marjele brute de profitabilitate pentru produsele Agrimon. În urma analizării celor mai importanţi clienţi (...) ai Agrimon s-a constatat faptul că au existat clienţi cărora li s-au vândut produse sub costul unitar productiv, astfel că din respectivele tranzacţii au rezultat pierderi", se arată în raportul menţionat având drept concluzie majoră ideea că tocmai astfel de tranzacţii păguboase ar fi fost principala cauză care a condus la apariţia stării de insolvenţă. "Această decizie este cu atât mai gravă cu cât preţurile medii la ouă pentru consum şi ou pasteurizat în Uniunea Europeană (atenţie!) permiteau ridicarea preţurilor de vânzare cel puţin la nivelul acoperirii costurilor". Cu alte cuvinte, nu se justifică în niciun fel tranzacţiile sub preţul de producţie, în contextul în care pe piaţa comunitară preţurile oferite ar fi acoperit măcar costurile.
De cealaltă parte însă, unul dintre acţionarii "Agrimon", Romualdo Monaldi, a explicat decizia de vânzare sub preţul de producţie prin faptul că piaţa este cea care dictează preţul şi că situaţia din piaţă la momentul respectivelor tranzacţii a obligat compania să vândă chiar şi în pierdere, în contextul în care marfa produsă este una perisabilă. În plus, un alt motiv care a obligat firma să facă trazacţii pe pierdere ar fi fost şi nevoia acută de lichidităţi pentru continuarea fluxului de producţie.

O parte din creditori contestă sumele cu care au fost trecuţi la masa credală

După deschiderea procedurii insolvenţei şi numirea companiei specializate "Tănasă şi Asociaţii" SPRL Bucureşti ca administrator judiciar, a avut loc întocmirea tabelului preliminar al creditorilor cu pretenţiile fiecăruia. Astfel, când a tras linie la acest capitol, administratorul judiciar a ajuns la suma de 51,11 milioane lei - creanţe admise şi 1,09 milioane lei creanţe sub condiţie. Pe primele locuri în clasamentul creditorilor apar Banca Italo Romena Spa - 22,47 milioane lei, BRD - GSG - 3,89 milioane lei, Banca Comercială Intesa SanPaolo România - 3,77 milioane lei, precum şi UniCredit Ţiriac Bank - 3,38 milioane lei. La masa credală a "Agrimon" este înscrisă şi ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală) pentru suma de 45.270 lei, pentru care anterior agenţia declanşase procedura executării silite. După intrarea în insolvenţă procedura s-a suspendat. Trebuie precizat faptul că tabelul preliminar al creditorilor poate suferi modificări pe măsură ce se vor soluţiona în instanţă contestaţiile. De altfel, pe rolul Tribunalului Brăila este în derulare un astfel de proces în care apar contestatori "Electrica Furnizare" - Agenţia Brăila, "Agroalimentare dei F.lli Monaldi" Spa Roma Italia, "Avicom" SA Muntenii de Jos şi "Agrirom Cereal Trans" Iaşi.
Administratorul judiciar urmează să prezinte creditorilor un plan de redresare economică a companiei, în speranţa că nu se va ajunge la un nedorit faliment.

Aproape 190 de salariaţi îşi fac serios griji pentru locurile de muncă

Societatea "Agrimon" a fost înfiinţată în anul 1999 şi face parte din grupul de firme italienesc "Monaldi". De altfel, în Registrul Comerţului se face menţiunea că acţionar majoritar al firmei este "Agroalimentare F.lli Monaldi" Spa cu 95,555%, având sediul în Roma, iar diferenţa aparţine lui Romualdo Monaldi de cetăţenie italiană. Încă de la începutul activităţii "Agrimon" a beneficiat de fonduri europene atrase prin proiecte, ocazii cu care a introdus în punctele sale de lucru tehnologie de ultimă generaţie pentru alinierea la standardele Uniunii Europene. Din anul 2003, firma a devenit cel mai mare producător de ouă din România, având o producţie zilnică de sute de mii de ouă, iar din 2006 a început producţia de ouă pasteurizate. Ca şi dezvoltare, societatea deţine mai multe puncte de lucru - ferme de creştere a păsărilor pe raza judeţului nostru, şi are în proprietate câteva sute de hectare de teren agricol. Anul trecut, "Agrimon" a fost acuzată de Fundaţia "Vier Pfoten" că torturează păsările, iar investigaţia a inclus şi o înregistrare video.
Compania a raportat la finalul lui 2012 o cifră de afaceri de 103 milioane lei, însă profitul rezultat a fost de numai 0,05 milioane de lei, cu o echipă de aproape 190 de salariaţi. Cu un an înainte, unitatea comunicase o cifră de afaceri de 75,15 milioane lei şi un profit de 0,04 milioane lei. Însă cele mai frumoase reuşite din acest punct de vedere au fost înregistrate în 2008 - 2010: de exemplu, în 2008 unitatea a avut un profit de 3,82 milioane de lei, în 2009 a urcat la aproape 10,7 milioane de lei profit net, iar în 2010 a scăzut la 2,05 milioane lei.

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro