Unirea face putere in agricultura, ca si in orice alt domeniu. Este mesajul transmis fermierilor braileni, zilele trecute, de secretarul de stat in ministerul Agriculturii, Gheorghe Albu. El le-a sugerat fermierilor locali sa intre in asociatii profesionale si sa vinda griul numai la preturile care le sint favorabile, nu ca pina acum: "Referitor la productia obtinuta in aceasta vara, din prognozele noastre, Romania va obtine, probabil, peste 7 milioane de tone de
griu. La noi, la romani, este un obicei: cind nu e, e scump si cind
e, este bine ca prin asociatiile profesionale sa stapiniti foarte
bine vinzarea produselor agricole, pentru ca nu stiu peste citi ani
ne vom mai intilni cu aceste conditii bune. Pretul pe piata mondiala,
mai ales la griu, este unul inca ridicat, cu o tendinta spre scadere,
in asa fel incit la recolta pretul griului sa fie in jur de 200
euro tona. De aceea, este bine ca anumiti producatori care nu fac
parte din organizatiile profesionale, sa nu cedeze si sa scoata pe piata produsele la un pret care nu-i satisface. Eu stiu ca foarte multi fermieri sint agenti economici, au responsabilitati in sensul ca fac protectie sociala, pentru ca au angajati, au un plan de dezvoltare si trebuie un plus de valoare de investit; mai au nevoie de bani si pentru partea de cofinantare la fondurile structurale, prin planul national de dezvoltare. De aceea, e bine sa va uniti si sa vindeti la un pret care va avantajeaza, sa nu existe pe piata acei spargatori de pret, care practic, de multe ori, tulbura piata cerealelor in sens nefavorabil pentru fermier sau pentru consumator".
"E bine ca atunci cind intocmiti astfel de proiecte sa fiti foarte atenti cu consultantul"
Albu le-a amintit fermierilor ca 2008 este anul lansarii Planului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) si incercat sa lamureasca unele neclaritati, din acest punct de vedere: "Multi dintre dvs. ati depus deja proiecte si aveti o nemultumire, prin faptul ca nici la aceasta data nu ati primit un raspuns daca proiectul dvs. este sau nu eligibil. PNDR difera de SAPARD, care era un program in care functiona principiul “primul venit, primul servit”, in conditiile in care dosarul era eligibil. De data aceasta exista o competitie a dosarelor, in conditiile in care ar fi toate eligibile. Exista un punctaj in baza caruia se face selectia. Asta este partea rea a PNDR, pentru ca apare o problema de timp, in care trebuie selectate dosarele eligibile si apoi se face clasamentul. Nou este ca acele dosare care nu au avut loc in prima tragere si sint eligibile, intra in tragerea a doua si apoi in a treia. Dupa o a treia tragere, proiectul este declasat si trebuie sa o ia de la inceput. Spun asta pentru ca e bine ca atunci cind intocmiti astfel de proiecte sa fiti foarte atenti cu consultantul. Daca la SAPARD un proiect se facea foarte usor si foarte repede, acum el trece prin mai multe selectii, iar daca consultantul nu este unul foarte bun, care sa cunoasca toate ingineriile astea, probabil ca vor aparea surprize neplacute. Si noi, la Ministerul Agriculturii, vrem ca din datele culese din teritoriu sa facem o pagina pe site cu acele firme de consultanta care sint neserioase, in asa fel incit potentialii beneficiari ai programului sa cunoasca acest lucru si sa le evite. Prima extragere la PNDR va fi afisata pe site pina in data de 25 luna aceasta, dar vor fi afisate si proiectele care se duc in tragerea a doua. Prioritate au proiectele care au asociati sau fermieri pina in 40 de ani, care apartin unui grup asociativ profesional si interprofesional si cele cu valoare mai mica, ca sa deserveasca cu aceeasi suma un numar mai mare de beneficiari. Practic, exista acum o criza, pentru ca a fost abundenta aceasta de proiecte depuse, dar deja intensitatea de depunere este mai mica si le va veni rindul si celor cu valoare mai mare".
Secretarul de stat Gheorghe Albu a mai facut o serie de precizari cu privire la modul in care se lucreaza acum, la minister, pentru conceperea strategiei de combatere a secetei: "Aceasta strategie are mai multe componente si ele trebuie abordate
separat, chiar daca fac un intreg. Exista o componenta organizatorica, in sensul in care nu poti face o strategie de acest
tip, daca nu faci o inventariere si daca nu termini o data pentru
totdeauna problema inventarierii si a cadastrului extravilan si
intravilan. Nu poti sa vorbesti de absorbtie de fonduri structurale
pentru reabilitarea sistemului de irigatii pe componenta privata, atit
timp cit acolo nu exista titluri de propietatate si nu exista cadastru,
parcelare, teren intabulat. O alta componenta care necesita un
studiu este aceea a infiintarii perdelelor forestiere. In acest
domeniu, noi am inceput elaborarea unor acte normative, am
inceput cu judetul Constanta si vom continua cu un act normativ
pentru judetul Braila. Ca sa poti infiinta perdele forestiere, te lovesti
de aceleasi probleme: lipsa titluri de proprietate, lipsa parcelare,
lipsa cadastru si lipsa de interes a unor proprietari de teren, care nu
sint de acord cu realizarea acestor perdele forestiere pe terenul lor.
De aceea, ne-am gindit la niste chestiuni precum renta forestiera,
adica o suma de bani care sa despagubeasca proprietarul pentru
suprafata ocupata cu perdele forestiere, iar cind acestea ajung la
un anumit stadiu, ele sa fie date in proprietatea celui care detine
terenul, cu conditia sa fie exploatate in regim silvic. Vom incerca
ca in judetul Braila sa facem aceste lucruri macar in localitatile in
care au fost date titlurile de proprietate si s-au facut lucrarile de
cadastru aferente".
griu. La noi, la romani, este un obicei: cind nu e, e scump si cind
e, este bine ca prin asociatiile profesionale sa stapiniti foarte
bine vinzarea produselor agricole, pentru ca nu stiu peste citi ani
ne vom mai intilni cu aceste conditii bune. Pretul pe piata mondiala,
mai ales la griu, este unul inca ridicat, cu o tendinta spre scadere,
in asa fel incit la recolta pretul griului sa fie in jur de 200
euro tona. De aceea, este bine ca anumiti producatori care nu fac
parte din organizatiile profesionale, sa nu cedeze si sa scoata pe piata produsele la un pret care nu-i satisface. Eu stiu ca foarte multi fermieri sint agenti economici, au responsabilitati in sensul ca fac protectie sociala, pentru ca au angajati, au un plan de dezvoltare si trebuie un plus de valoare de investit; mai au nevoie de bani si pentru partea de cofinantare la fondurile structurale, prin planul national de dezvoltare. De aceea, e bine sa va uniti si sa vindeti la un pret care va avantajeaza, sa nu existe pe piata acei spargatori de pret, care practic, de multe ori, tulbura piata cerealelor in sens nefavorabil pentru fermier sau pentru consumator".
"E bine ca atunci cind intocmiti astfel de proiecte sa fiti foarte atenti cu consultantul"
Albu le-a amintit fermierilor ca 2008 este anul lansarii Planului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) si incercat sa lamureasca unele neclaritati, din acest punct de vedere: "Multi dintre dvs. ati depus deja proiecte si aveti o nemultumire, prin faptul ca nici la aceasta data nu ati primit un raspuns daca proiectul dvs. este sau nu eligibil. PNDR difera de SAPARD, care era un program in care functiona principiul “primul venit, primul servit”, in conditiile in care dosarul era eligibil. De data aceasta exista o competitie a dosarelor, in conditiile in care ar fi toate eligibile. Exista un punctaj in baza caruia se face selectia. Asta este partea rea a PNDR, pentru ca apare o problema de timp, in care trebuie selectate dosarele eligibile si apoi se face clasamentul. Nou este ca acele dosare care nu au avut loc in prima tragere si sint eligibile, intra in tragerea a doua si apoi in a treia. Dupa o a treia tragere, proiectul este declasat si trebuie sa o ia de la inceput. Spun asta pentru ca e bine ca atunci cind intocmiti astfel de proiecte sa fiti foarte atenti cu consultantul. Daca la SAPARD un proiect se facea foarte usor si foarte repede, acum el trece prin mai multe selectii, iar daca consultantul nu este unul foarte bun, care sa cunoasca toate ingineriile astea, probabil ca vor aparea surprize neplacute. Si noi, la Ministerul Agriculturii, vrem ca din datele culese din teritoriu sa facem o pagina pe site cu acele firme de consultanta care sint neserioase, in asa fel incit potentialii beneficiari ai programului sa cunoasca acest lucru si sa le evite. Prima extragere la PNDR va fi afisata pe site pina in data de 25 luna aceasta, dar vor fi afisate si proiectele care se duc in tragerea a doua. Prioritate au proiectele care au asociati sau fermieri pina in 40 de ani, care apartin unui grup asociativ profesional si interprofesional si cele cu valoare mai mica, ca sa deserveasca cu aceeasi suma un numar mai mare de beneficiari. Practic, exista acum o criza, pentru ca a fost abundenta aceasta de proiecte depuse, dar deja intensitatea de depunere este mai mica si le va veni rindul si celor cu valoare mai mare".
Secretarul de stat Gheorghe Albu a mai facut o serie de precizari cu privire la modul in care se lucreaza acum, la minister, pentru conceperea strategiei de combatere a secetei: "Aceasta strategie are mai multe componente si ele trebuie abordate
separat, chiar daca fac un intreg. Exista o componenta organizatorica, in sensul in care nu poti face o strategie de acest
tip, daca nu faci o inventariere si daca nu termini o data pentru
totdeauna problema inventarierii si a cadastrului extravilan si
intravilan. Nu poti sa vorbesti de absorbtie de fonduri structurale
pentru reabilitarea sistemului de irigatii pe componenta privata, atit
timp cit acolo nu exista titluri de propietatate si nu exista cadastru,
parcelare, teren intabulat. O alta componenta care necesita un
studiu este aceea a infiintarii perdelelor forestiere. In acest
domeniu, noi am inceput elaborarea unor acte normative, am
inceput cu judetul Constanta si vom continua cu un act normativ
pentru judetul Braila. Ca sa poti infiinta perdele forestiere, te lovesti
de aceleasi probleme: lipsa titluri de proprietate, lipsa parcelare,
lipsa cadastru si lipsa de interes a unor proprietari de teren, care nu
sint de acord cu realizarea acestor perdele forestiere pe terenul lor.
De aceea, ne-am gindit la niste chestiuni precum renta forestiera,
adica o suma de bani care sa despagubeasca proprietarul pentru
suprafata ocupata cu perdele forestiere, iar cind acestea ajung la
un anumit stadiu, ele sa fie date in proprietatea celui care detine
terenul, cu conditia sa fie exploatate in regim silvic. Vom incerca
ca in judetul Braila sa facem aceste lucruri macar in localitatile in
care au fost date titlurile de proprietate si s-au facut lucrarile de
cadastru aferente".
