În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul "Obiectiv - Vocea Brăilei" vă oferă spre lectură și informare rubrica "Să iubim natura" cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Ca orice iubitor de natură, mă bucur atunci când plouă, deoarece apa înseamnă viață, iar păsările sălbatice iubesc apa, așa că imediat după ce se oprește ploaia ies în natură, în primul rând să îmi alimentez sufletul cu bucuria revederii cu păsările și apoi pentru a surprinde în fotografie, atât pentru mine cât mai ales pentru dumneavoastră, cei ce citiți aceste rânduri, cele mai frumoase instantanee.
Mă confesam de curând și vă spuneam că îmi plac păsările de apă, asta din multe motive, iar acum, după aceste ploi, am mers să le caut în zonele pe care le frecventez cel mai des, în speranța apariției unor specii noi, pentru a vă aduce noutăți din acest domeniu. De data aceasta nu am avut noroc, pot spune că a fost una din zilele slabe din punct de vedere al speciilor observate, dar nu am fost dezamăgit, puteam vedea și două păsări și tot era o bucurie ieșirea în natură.
Pentru mine, Comăneasca rămâne una din locațiile interesante și surprinzătoare. Am făcut aici prima oprire pentru o anumită specie, pe care o văzusem cu vreo 3 săptămâni în urmă, dar nici măcar urmă de această pasăre. Nu voi spune specia din motive întemeiate, este rar întâlnită și nu vreau să o stresăm.
În schimb, am găsit un cuc cooperant, care mi-a permis să îl fotografiez exact cât să reușesc câteva fotografii frumoase, un cuc ce ne-a însoțit aproape pe tot traseul la întoarcere spre mașină, apoi a cântat de rămas bun și la final a dispărut.
Poți sta aici să asculți lăcarul care nu tace cât e ziua de lungă, sau poți vedea țigănușii care caută grăbiți mâncare prin mlaștinile formate ca urmare a ploilor din zilele trecute. Apoi au apărut stârcii galbeni, deja au culori deosebite față de ceea ce am văzut de curând în Delta Dunării. Poți vedea cormorani mari și mici, asta pentru că au ceva pește și se pot hrăni aici în liniște, sau câteva chire grăbite peste marea de stuf. Am stat de vorbă cu un pescar și ne întreba ce căutăm, ce vrem să vedem, iar când am zis că am venit să vedem păsări, ne-a întrebat dacă am venit la lebede. Am răspuns că vrem să vedem și lebede, dar de data asta am văzut doar două exemplare în zbor. Me-a zis că sunt, dar acum clocesc. Ca specie rară, pot semnala aici rața roșie. Am văzut câteva exemplare, de fiecare dată când am ajuns în zonă, dar și stârcul pitic.
Nefiind o zi cu specii multe observate la Comăneasca, am decis să plecăm spre Corbu Nou. Îmi place aici să merg pe drumul dintre Corbu Nou spre Corbu Vechi și să fac fotografii din mașină, asta din cauza faptului că sunt ciobani cu câini lângă șosea și nu prea poți umbla mult pe jos.
Având în vedere faptul că a plouat foarte mult, iar cu ani în urmă aici au fost orezării dar și o amenajare piscicolă, apa persistă o perioadă, așa că ai șansa să vezi păsări sălbatice.
În afară de pupeze, pietrari, ciocârlani și sfrâncioci, am văzut undeva peste 150 de berze albe, câțiva stârci cenușii și egrete mari și mici, dar și vreo câțiva călifari albi și vreo patru rațe mari.
A fost o zi frumoasă cu adieri de vânt slabe și nori ce păreau pictați de un pictor renumit, păsări mai puține, dar florile de câmp din Bărăgan te bucură la fiecare pas. Nu a contat prezența slabă a numărului de specii observate, atunci când vrei să te bucuri de natură, vei reuși mereu.
În decursul timpului am ieșit în natură, în aceleași locații, la ore diferite, dar de cele mai multe ori am mers dimineața. Dar sunt locații unde încerc să merg și spre seară pentru că prezența omului face ca păsările să evite la anumite ore acele locații, așa că încerc pe cât posibil să văd ce păsări pot observa și la alte ore ale zilei. Studiile se fac de cele mai multe ori dimineața, în intervalul 5.00 – 10.00, știindu-se că atunci păsările au activitatea cea mai intensă.
Am avut șansa ca în aceste zile, când am ieșit și seara pe teren să pot vedea păsări pe care ziua le vezi mai greu din cauza activităților umane din zonele acestea. Poate cea mai interesantă apariție este o gârliță ce trebuia să fi plecat deja de prin luna martie, dar se pare că a ales să rămână aici și să se alăture unui cârd de gâște de vară. Motivele pot fi multe dar adevărul îl știe doar ea.
În această perioadă, pe lângă locațiile de mai sus, am ajuns și la Balta Seaca. Nu am mai mers de ceva vreme acolo și pot spune că am fost surprins plăcut, din punct de vedere ornitologic.
Am încheiat periplul la Lacu Sărat II, deoarece și aici apar surprize plăcute, așa că pe lângă liniștea locației am văzut lopătari, țigănuși, foarte mulți pescăruși râzători, o pupăză, un cuc, călifari albi dar și roșii, lebede de vară, rațe mari și multe alte păsări ce merită observate, mai ales că locația este și foarte aproape de oraș.
Sper să vă bucurați de fotografiile din acest articol și poate să vă stârnesc curiozitatea să mergeți în natură, măcar pentru o oră, să scoateți copiii din fața telefonului sau poate să îi încurajați să facă fotografii, nu știți de unde poate să apară un fotograf renumit.
