Pe adresa redacţiei "Obiectiv" a sosit un drept la replică semnat de autosuspendatul secretar general al Primăriei Brăila, Mircea Fudulaiche, în care acesta încearcă să se disculpe cu privire la implicarea sa în retrocedările cu "cântec" din Piaţa Concordia. Funcţionarul recunoaşte însă indirect că a semnat "ca primarul" pentru avizul de legalitate a deciziei privind retrocedarea în natură a lotului de 988 mp din piaţă, decizie ce a deschis apoi calea celorlalte litigii ale foştilor proprietari de terenuri de pe amplasamentul Concordia. Mai mult, pe final ameninţă cu acţionarea în instanţă, pe motiv că "Obiectiv" ar fi făcut afirmaţii calomnioase la adresa domniei sale, lucru total neadevărat.
Prezentăm integral în cele ce urmează dreptul la replică trimis de Mircea Fudulaiche.
"Subsemnatul, Fudulaiche Mircea, secretar al municipiului Brăila şi fost subprefect, vă solicit, în respectarea principiului AUDIATUR EL ALTERA PARS, publicarea următorului DREPT LA REPLICĂ, în aceleaşi condiţii de vizibilitate ca şi articolul care a determinat prezenta intervenţie.
În ediţia din 15.11.2013, a cotidianului "Obiectiv-Vocea Brăilei" a fost publicat articolul "Fudulaiche implicat în afacerea Concordia", prin care se induce în faţa opiniei publice ideea că subsemnatul a favorizat pierderea procesului privind retrocedarea a 948 mp din Piaţa Concordia datorită emiterii unui aviz de legalitate în cazul dispoziţiei emise de primar, aspect care ar fi avut ca efect respingerea cererii de anulare a actului adminstrativ, formulată de Instituţia Prefectului, ca fiind inadmisibilă.
Pentru o corectă informare a opiniei publice este necesară precizarea că, într-adevăr, în prima instanţă, cererea prefectului a fost respinsă, pe cale de excepţie, ca inadmisibilă (Sentinţa Civilă nr. 20 din 06.02.2007 a Tribunalului Brăila), dar după aceasta au mai urmat patru etape procedurale:
1. Recursul formulat de Instituţia Prefectului împotriva Sentinţei Civilă nr. 20 din 06.02.2007, urmarea căruia s-a pronunţat Decizia Curţii de Apel Galaţi 150/R/26.04.2007, prin care se admite recursul, se casează Sentinţa Civilă nr. 20 din 06.02.2007 şi se trimite la Tribunalul Brăila spre rejudecare (pe fond)
2. Judecarea în fond, după casare, a acţiunii formulate de Instituţia Prefectului, cauză în care s-a pronunţat Sentinţa nr.99, din 11.07.2007, prin care s-a respins ca nefondată cererea prefectului
3. Recursul formulat de Instituţia Prefectului împotriva Sentinţei nr. 99 din 11.07.2007, cauză în care s-a pronunţat Decizia nr. 495/R din 13.12.2007, prin care s-a admis acţiunea Instituţiei Prefectului şi s-a anulat Dispoziţia Primarului nr. 10065/2006.
4. Contestaţia în anulare formulată de Instituţia Primarului municipiului Brăila împotriva Deciziei nr. 495/R din 13.12.2013, urmare a căreia s-a pronunţat decizia nr. 175/06 martie 2008, prin care s-a constatat lipsa competenţei materiale a instanţei de contencios - adminstrativ şi s-a dispus desfiinţarea Deciziei nr. 495/R /2007, precum şi transmiterea dosarului spre competentă soluţionare Secţiei Civile a Tribunalului Brăila.
În concluzie, emiterea avizului de legalitate nu a produs efecte în sensul pierderii procesului de către Instituţia Prefectului, altele fiind cauzele pentru care acest proces a fost pierdut.
În completare, mai este necesară precizarea că nu subprefectul acordă avizul de legalitate, ci prefectul. Dar, nici unul, nici altul nu procedează la verificarea efectivă a actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile publice locale, această activitate intrând în responsabilitatea consilierului juridic, care răspunde de unitatea administrativ teritorială emitentă, conform repartizării efectuate de subprefect şi care elaborează, sub semnătură, adresa de informare a autorităţii locale cu privire la legalitatea actelor administrative verificate. De altfel, prefectul şi subprefectul s-ar afla în imposibilitatea materială de a verifica fiecare act adminstrativ, în condiţiile în care, spre exemplu, în anul la care ne raportăm 2007, au fost adoptate sau emise 59.982 de acte administrative la nivelul judeţului Brăila. Trebuie precizat că avizul de legalitate nu se emitea pentru fiecare act administrativ în parte, ci pe un grup de acte administrative, după cum acestea au fost comunicate de către emitent, iar acolo unde era cazul, se precizau expres actele considerate nelegale. În consecinţă, semnătura prefectului şi a subprefectului pe avizul de legalitate nu înseamnă că aceştia aveau cunoştinţă de conţinutul tuturor dispoziţiilor de primar şi hotărârilor de consiliu local supuse avizării.
În plus, chiar în articolul dumneavoastră afirmaţi: «Tot el (n.r. subsemnatul) a fost cel care, ulterior, a dat undă verde Prefecturii să atace în instanţă...», ceea ce coroborat cu cele afirmate mai sus, denotă faptul că la momentul semnării avizului, nici subsemnatul, nici prefectul nu am avut cunoştinţă că în pachetul de dispoziţii ale primarului municipiului Brăila, avizate la acel moment, se află o dispoziţie de retrocedare a Pieţei Concordia. Ulterior, ca urmare a articolelor din presă, prefectul şi subprefectul s-au autosesizat (aşa cum susţineţi şi dumneavoastră) cu scopul respectării interesului public şi după reverificarea tuturor dispoziţiilor din pachetul avizat, au dispus deschiderea acţiunii de anulare a actului administrativ în cauză, la instanţele judecătoreşti.
De altfel, atitudinea mea, ca funcţionar public, faţă de aplicarea Legii retrocedării caselor naţionalizate (denumire generică, în fapt Legea nr. 10/2001) este evidenţiată prin faptul că la câteva luni de la numirea mea în funcţia de secretar al municipiului Brăila, am reconstituit Comisia locală de aplicare a Legii nr. 10/2001 şi am elaborat personal un Regulament extrem de strict, care a fost aprobat prin Dispoziţia Primarului nr. 24006/14.12.2010. Din acel moment - decembrie 2010, datorită măsurilor adoptate, au fost înlăturate orice interpretări şi neclarităţi cu privire la legalitatea şi corectitudinea retrocedării imobilelor naţionalizate, această activitate dispărând ca subiect de presă din paginile ziarelor locale.
Pentru a evita pe viitor dezinformarea cititorilor ziarului dumneavoastră, datorită informaţiilor restrânse pe care le deţineţi, vă aduc la cunoştinţă disponibilitatea mea de a clarifica personal orice problematică de interes public, în care am fost şi/sau sunt implicat.
În ceea ce priveşte celelalte afirmaţii calomnioase, apărute în ziarul dumneavoastră, de-a lungul timpului, la adresa persoanei şi carierei mele profesionale, îmi rezerv dreptul de a lua atitudine la momentul pe care-l voi considera potrivit.
Refuzul publicării integrale a prezentului Drept la Replică sau publicarea parţială a acestuia, însoţită de comentarii mai mult sau mai puţin obiective, constituie o încălcare a obligaţiilor deontologice ale profesiei de jurnalist".
