Peste 2.000 de bugetari brăileni au dat în judecată statul pentru a-şi recupera drepturile salariale restante. Fie că e vorba despre salariaţii Primăriei, Consiliului Judeţean, poliţişti, profesori, inspectori fiscali sau de muncă, toţi încearcă să forţeze baierele bugetului de stat pentru a primi sporurile funcţionăreşti: supliment de post, de treaptă de salarizare, spor de dispozitiv, prime de vacanţă, îmbrăcăminte. Aceste drepturi le-au fost conferite prin statutul funcţionarilor publici însă, ulterior, prin câteva acte normative s-au suspendat plăţile. Cumulat, pe o perioadă de 1 până la 5 ani, efortul financiar depăşeşte 16 milioane de lei, apropiindu-se vertiginos de pragul de 4 milioane de euro. Dar suma nu e cea finală, pentru că mai există procese pe rol: câteva sute de oameni încă mai tocesc băncile instanţelor de judecată. În plus, la cele aproximativ 16 milioane urmează să se mai adauge şi contravaloarea drepturilor câştigate, dar care încă nu au fost calculate pentru a fi prinse în bugetul pe acest an. Cei mai norocoşi dintre bugetari s-au văzut cu banii în buzunar sau în conturi, însă există cazuri în care bucuria a fost de scurtă durată, întrucât neexistând fonduri, au rămas doar cu decizia favorabilă a instanţei.
Pentru realizarea acestui material reporterii "Obiectiv" au solicitat date de la instituţiile reprezentative din judeţ. Cu o singură excepţie, toate au răspuns demersului jurnalistic şi au furnizat informaţiile referitoare la litigiile de muncă având ca obiect drepturi salariale restante. Este vorba despre Curtea de Conturi care a argumentat, culmea, că informaţiile cerute nu sunt în sfera de interes public.
Astfel, în total, sunt 2.189 de procese, din care 1.870 au fost câştigate de funcţionari, în alte 65 au pierdut, iar 254 sunt încă pe rol. Valoarea totală a pretenţiilor solicitate de bugetari însumează 12,74 milioane lei, drepturi care au fost sau urmează să fie plătite. Mai trebuie precizat că în cazul a 5 instituţii nu există niciun litigiu de asemenea factură între angajaţi şi stat.
Bugetele primelor patru instituţii clasate în Topul sporurilor recuperate, grevate de peste 10 milioane lei
Aproape jumătate dintre procese au fost iniţiate de salariaţii de la Finanţe, Poliţie şi Primărie, care împreună depăşesc 900, însă cea mai mare sumă câştigată aparţine salariaţilor Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Concret, DSVSA Brăila a răspuns că 117 angajaţi s-au adresat instanţei pentru recuperarea tichetelor de masă, suplimentului postului şi suplimentului treptei de salarizare. Toţi petenţii au câştigat procesul, iar valoarea totală a drepturilor ajunge în prezent la circa 3,509 milioane lei. Pe următorul loc în ceea ce priveşte valoarea drepturilor câştigate se află Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Brăila, instituţie care a comunicat că dintre cele 197 de procese, 112 au fost deja finalizate în favoarea salariaţilor care au cerut contravaloarea tichetelor de masă şi a suplimentului postului şi cel de treaptă de salarizare. De precizat este că acordarea tichetelor de masă a fost admisă de instanţă doar în cazul personalului contractual, întrucât pentru 81 de funcţionari publici care au cerut acelaşi drept, acţiunea a fost respinsă. În total este vorba despre 3,03 milioane lei, din care 2,87 milioane lei reprezintă contravaloarea celor două suplimente şi diferenţa de 163.441 lei sunt tichetele de masă. Conducerea DSP Brăila a punctat că sumele nu au fost achitate. Ultima treaptă a podiumului este ocupată de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului, în cazul căruia 265 de lucrători de la Poliţia Judiciară au câştigat sporuri de 2,4 milioane lei. Pe următoarea poziţie apar cei 55 de salariaţi de la Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila, care s-au adresat instanţei pentru recuperarea suplimentului postului şi suplimentului treptei de salarizare. Toţi au câştigat în demersul lor, valoarea totală fiind de 1,716 milioane lei. De altfel, noul director al instituţiei a tras un semnal de alarmă în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural atenţionând că bugetul pe anul în curs este complet dat peste cap în urma achitării acestor drepturi în contextul în care cheltuiala pentru salarii a ITM Brăila fusese stabilită doar pentru 1,6 milioane lei.
Deconcentratele Ministerului Muncii au acumulat cele mai consistente sume: 3,4 milioane lei
Sume mari câştigate în instanţă de către funcţionarii publici apar şi în cazul Casei Judeţene de Pensii Brăila, unde 75 de actuali sau foşti salariaţi şi-au cerut drepturile. Potrivit adresei de răspuns a instituţiei, cele 75 de persoane au solicitat acordarea suplimentului postului şi a treptei de salarizare şi au câştigat procesul, instanţa certificând drepturi restante în cuantum total de 1.543.412 lei. De asemenea, o parte dintre aceşti funcţionari, mai precis 48 de persoane, au deschis în paralel un al doilea litigiu în care obiectul l-a constituit recuperarea primelor de vacanţă, iar valoarea drepturilor câştigate se ridică la aproape 41.600 lei. La rândul ei, conducerea Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială a explicat că 32 de persoane, foşti şi actuali salariaţi, au cerut primele de concediu pentru perioada 2001 - 2006, iar 31 au şi câştigat în instanţă drepturi însumând 23.681 lei. În plus, pentru suplimentul postului şi suplimentul treptei de salarizare au înaintat anul trecut acţiune în instanţă un număr de 26 salariaţi însă aceasta a fost respinsă de Curtea de Apel Galaţi. Şi colegii de la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă au deschis procese de aceeaşi natură: în anul 2007, 49 de foşti sau actuali salariaţi, au solicitat în instanţă drepturi restante reprezentând prime de vacanţă pentru perioada 2003 - 2006, în valoare totală de 145.814 lei, achitate integral. La finele anului trecut, 63 de persoane au luat din nou calea justiţiei pentru a-şi recupera drepturile reprezentând suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare, iar dosarul este încă pe rol. De asemenea, Organismul Intermediar Regional POS DRU Regiunea SE Brăila, a comunicat că 42 de angajaţi s-au adresat instanţei pentru a-şi recupera drepturi constând în suplimentul postului şi cel corespunzător treptei de salarizare. Instituţia a explicat că nu poate comunica valoarea totală a acestor drepturi întrucât, până acum, sumele câştigate nu au fost solicitate de către salariaţi.
În ceea ce priveşte salariaţii Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale, conducerea instituţiei a explicat că fiind nou înfiinţată, prin desprinderea din Direcţia de Muncă, aceştia nu au avut cum să solicite drepturi restante de la actualul loc de muncă.
Autorităţile locale le-au plătit restanţele propriilor salariaţi
În cazul Consiliului Judeţean Brăila, potrivit răspunsului formulat de instituţie, 97 de angajaţi au solicitat şi câştigat în instanţă primele de vacanţă restante pentru perioada 2001 - 2006, în sumă totală de 278.401 lei. În acelaşi răspuns se punctează faptul că la data achitării acestor drepturi, suma a fost actualizată cu indicele de inflaţie, fără a se preciza suma exactă. Nu la fel de generos a fost CJ Brăila în relaţiile cu Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati", singura instituţie pentru care este ordonator principal de credite şi unde salariaţii au cerut drepturile în instanţă. Conducerea bibliotecii a explicat că toţi cei 80 de angajaţi au formulat pretenţii în instanţă vizând drepturi salariale restante, adică banii pentru îmbrăcămintea de serviciu şi prima de vacanţă. Deşi au câştigat procesul, angajaţii nu au primit decât sumele pentru îmbrăcăminte, adică aproximativ 74.000 lei, în timp ce primele de vacanţă au fost şterse din bugetul pe acest an din lipsă de fonduri. Conducerile Muzeului Brăilei, Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului au precizat că niciunul dintre salariaţi nu a acţionat în instanţă pentru recuperarea drepturilor restante.
La rândul său, Primăria Brăila a avut procese cu 257 de salariaţi care au cerut sporul de dispozitiv reprezentând 25% din salariul de bază, însă doar 193 au câştigat acest drept. Valoarea cumulată a fost de 1,605 milioane lei, plătită în două tranşe în 2008 şi 2009. Pentru Teatrul "Maria Filotti", conducerea instituţiei a precizat că o singură persoană a deschis acţiune în instanţă pentru a primi indemnizaţia de conducere şi sporurile ce decurg din adăugarea la salariu a indemnizaţiei. Petentul a câştigat în instanţă aceste drepturi în cuantum total de 3.230 lei şi a încasat aceşti bani.
Prefectul judeţului, Loredana Alexandru, a explicat că în cazul instituţiei pe care o conduce, litigiile de muncă au fost iniţiate de 44 de angajaţi care au şi câştigat, în final, primele de vacanţă pe perioada 2001 - 2006 însumând 123.118 lei.
Cele mai multe litigii au fost la Finanţe
Cei mai mulţi funcţionari publici care s-au adresat instanţei pentru recuperarea drepturilor restante sunt angajaţii instituţiilor deconcentrate ale Ministerului Finanţelor Publice. Este vorba despre 416 salariaţi de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi 23 de persoane de la Garda Financiară. Pentru DGFP acţiunea a fost iniţiată de organizaţia sindicală în octombrie anul trecut şi finalitatea a fost obligarea angajatorului la plata suplimentului postului şi a suplimentului treptei de salarizare. De menţionat este că fiecare dintre cele două suplimente este în cuantum de 25% din salariul de bază, însă instituţia nu a putut comunica suma totală întrucât aceasta urmează a fi calculată şi acordată. Colegii de la Garda Financiară au deschis şi ei acţiune în instanţă pentru aceleaşi drepturi însă, deocamdată, dosarul este pe rol, neexistând încă o hotărâre definitivă şi irevocabilă. Cu toate acestea, locul fruntaş în ierarhia bugetarilor "de lux" a fost ocupat de un salariat din eşalonul I de conducere al Gărzii Financiare care a înregistrat în luna octombrie 2008 un venit brut de 18.711 lei, inclusiv drepturi recuperate în instanţă.
Tot în curs de judecare sunt şi câteva dintre procesele iniţiate de salariaţii de la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Dintre cele 125 de litigii, 36 de persoane (foşti angajaţi) au avut deja câştig de cauză pentru recuperarea suplimentului postului şi a suplimentul treptei de salarizare. Valoarea drepturilor câştigate este de 452.305 lei, sumă care încă nu a fost păatită din cauză că nu există fonduri.
La rândul său, conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila a precizat că la începutul acestui an, 53 de persoane, dintre care 49 foşti şi actuali inspectori plus 4 directori au cerut în instanţă drepturi băneşti restante, neacordate profesorilor cu funcţii de conducere. În răspunsul formulat de ISJ Brăila se punctează că Ministerul respinge pretenţiile salariale motivând că legea privind salarizarea personalului de conducere în instituţiile de învăţământ pilot se aplică doar în şcoli. "De fapt, cele 53 de persoane au fost salarizate conform legii privind învăţământul în şcolile pilot timp de 11 luni, în perioada ianuarie - noiembrie 2008, după care ministerul a revenit şi a spus că nu e corect şi că trebuie să se revină la vechiul stat de funcţii. În această situaţie, cele 53 de persoane nu numai că nu vor mai primi salariile mărite, dar trebuie să dea înapoi banii primiţi, iar la nivelul fiecărei persoane este vorba despre sute sau mii de lei", a precizat inspectorul şcolar general al ISJ Brăila, Viorel Mortu. În instanţă cele 53 de persoane au solicitat aceste drepturi începând cu ianuarie 2006, iar procesul este încă pe rolul instanţei.
Conducerea Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Brăila a explicat la rândul său că doar 4 funcţionari s-au adresat instanţei pentru recuperarea drepturilor restante, adică primele de vacanţă pentru perioada 2001 - 2006. Acţiunea comună a celor patru a fost soluţionată în favoarea salariaţilor, obligând astfel instituţia la plata a 14.740 lei, reprezentând suma totală a drepturilor câştigate.
La Penitenciarul Brăila, 194 de funcţionari publici cu statut special au câştigat în instanţă drepturile salariale restante respectiv 441.879 lei reprezentând prime de vacanţă pentru perioada 2004 - 2006 şi 2.280 lei contravaloarea echipamentului neacordat pentru anul 2006. Şi colegii de la Penitenciarul de Minori de la Tichileşti au ales calea instanţei pentru a-şi recupera primele de vacanţă pentru 27 de luni, mai precis octombrie 2004 - decembrie 2006. Valoarea drepturilor restante câştigate în instanţă este de 336.145 lei. În ceea ce priveşte Inspectoratul de Jandarmi Judeţean, conducerea instituţiei a răspuns că nu au existat litigii de muncă.
Curtea de Conturi ne trimite la instanţe
Singura instituţie care a refuzat să ne furnizeze informaţiile solicitate referitor la acţiunile formulate de propriii salariaţi pentru recuperarea unor drepturi restante este Curtea de Conturi. În mod surprinzător, este unica instituţie care este de părere că solicitarea noastră nu se încadrează la capitolul informaţii de interes public, ci la litigii de muncă. "Ca atare, în cazul în care doriţi informaţii despre acest litigiu, vă recomandăm să vă adresaţi instanţelor care au pe rol aceste litigii, ele fiind singurele în măsură a vă acorda accesul la ele", se menţionează în încheierea răspunsului formulat de CCR. Cu alte cuvinte, în opinia Curţii de Conturi ar trebui să ne interesăm la fiecare instanţă în parte pentru a identifica unde se judecă dosarele în care sunt implicaţi salariaţii, ceea ce este un nonsens, întrucât instanţa nu furnizează informaţii decât părţilor implicate în proces.
Ca o completare, trebuie punctat faptul că în evidenţele Casei Judeţene de Pensii Brăila, la începutul acestui an figurau 282 de persoane ca având venituri salariale de peste 8.000 lei, printre care la categoria bugetari de lux, se numărau şi 15 salariaţi ai Curţii de Conturi. La vremea respectivă, conducerea instituţiei a ţinut să precizeze că, de fapt, aceste venituri mari erau generate de încasarea unor drepturi recuperate în instanţă, însă acum a preferat să scoată din sfera informaţiilor publice aceste precizări.
Salariaţii de la DSVSA au recuperat cele mai mari sume: circa 150 de milioane de lei vechi de salariat, anual
Din analiza datelor prezentate de instituţiile brăilene rezultă că sumele cele mai mari se adună în cazul celor două suplimente. Fundamentul unor astfel de pretenţii din partea angajaţilor din sistemul bugetar este bazat pe prevederile articolului 31 din Legea statutului funcţionarului public, unde se precizează că un funcţionar are dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare. Cele două suplimente nu sunt de neglijat, întrucât fiecare este de 25 de procente din salariul de bază, ceea ce cumulat duce la 50%. Aceste suplimente au fost suspendate printr-o serie de acte normative.
Un calcul privind valoarea medie per salariat care a câştigat în instanţă aceste suplimente, inclusiv primele de vacanţă, sporul de dispozitiv ori banii pentru îmbrăcăminte, indiferent dacă le-a încasat sau nu, indică faptul că cei mai fericiţi sunt salariaţii DSVSA. Instanţa le-a admis pretenţii în valoare totală de 3,509 milioane lei, ceea ce raportat la 117 salariaţi şi o perioadă de 2 ani, indică un venit mediu recuperat de aproape 15.000 lei de fiecare salariat, adică aproximativ 300 euro lunar. Urmează angajaţii DSP Brăila şi cei ai IJP Brăila, cu drepturi medii anuale/persoană de circa 9.000 lei, apoi cei de la ITM cu 7.800 lei/pers/an, precum şi cei de la Casa de Pensii, unde 75 de persoane au câştigat drepturi cumulate la 1,54 milioane lei, de unde rezultă un venit mediu anual de circa 4.100 lei/pers/an. De asemenea, şi sporul de dispozitiv câştigat de funcţionarii de la Primărie înseamnă un efort financiar de aproximativ 2.700 lei/pers/an.
