Președintele Klaus Iohannis va amâna referendumul privind lupta anticorupție din România, au declarat surse oficiale de la Cotroceni, citate de Hotnews. Însă, șeful statului nu a renunțat la această idee, ci va folosit acest instrument ca poliță de asigurare în situația în care justiția din România va fi, din nou, pusă în pericol.
Sursele citate de Hotnews.ro au spus că protestele și-au atins scopul, iar ordonanța de urgență 13 privind modificarea Codurilor Penale a fost abrogată, iar în acest context referendumul ar reprezenta „un glonț în aer”.
La data de 23 ianuarie, moment la care în țară sute de mii de oameni ieșiseră în stradă să protesteze față de OUG 13, președintele Klaus Iohannis a anunțat intenția lui de a organiza un referendum pe tema modificării Codurilor Penale.
„De ce au ieşit oamenii? Simplu de tot: PSD şi cu satelitul lui, ALDE, au promis bunăstare românilor, au promis că vor rezolva problemele României, au promis dezvoltare economică, au promis salarii mai mari, au promis pensii mai mari. Și oamenii, de bună-credinţă, i-au votat (...). Voi începe demersurile pentru un referendum, referendum prin care românii vor putea să se exprime, vor putea să spună dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu. Fiindcă, atunci când au votat, aceste teme nu s-au găsit în programul de guvernare al PSD. Și atunci, dacă guvernanţii au făcut o temă din asta, vor trebui să suporte votul popular pe această temă”, a spus la acea vreme Klaus Iohannis.
Președintele Klaus Iohannis a declanșat pe 24 ianuarie procedurile pentru organizarea unui referendum prin care românii să spună dacă vor „continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”.
Referendumul anunțat de Klaus Iohannis ar fi fost al şaptelea care se organizează în ultimii 27 de ani. Românii au mai fost chemaţi să spună dacă vor demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte şi dacă doresc să se modifice Constituţia. Demersul șefului statului a fost avizat pozitiv de parlamentari.
Un referendum este validat dacă rata de participare este de cel puţin 30% dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale, iar aprobarea se face cu voturile a 25% dintre cei cu drept de vot.
Sursa: Digi24.ro
