La pas, prin Munţii Carpaţi | Obiectiv Vocea Brailei Mergi la conţinutul principal

La pas, prin Munţii Carpaţi

Situate în Parcul Naţional Bucegi, în partea estică a Carpaţilor Meridionali, două dintre cele mai importante simboluri naturale ale României, Sfinxul şi Babele, se desfăşoară, pe o suprafaţă de 32.497 ha, pe teritoriul administrativ a trei judeţe: Dâmboviţa, Prahova şi Braşov.
„Sculptate" de ploi şi vânt de-a lungul a zeci sau chiar sute de mii de ani, Sfinxul şi Babele reprezintă dovezi ale acţiunii fenomenelor naturii, unde principalul factor geologic este eroziunea eoliană, manifestat prin procese de distrugere, transport şi sedimentare a materialului rezultat; în acest fel s-a degradat alternanţa de gresii şi calcare rezultând forma de acum.

„Altarele ciclopice din Caraiman"

Situat la 2.216 m, cu o înălţime de 8 metri şi o lăţime de 12 metri, Sfinxul, un conglomerat uriaş şi solitar, atrage prin forma sa, dăltuită de marele maestru, natura. Unii l-au asemuit cu capul unui dac, iar alţii cu Sfinxul din Egipt.
Tot aici se înalţă un grup de stânci, care sub acţiunea vântului şi a ploii, a îngheţului şi dezgheţului, au căpătat forma unor ciuperci, dar sunt cunoscute sub numele „Babele". Datorită apropierii de Sfinx, ele au fost numite şi „Altarele ciclopice din Caraiman". Unele legende spun că acestea au fost altare dacice unde se aduceau jertfe zeilor. Babele reprezintă şi numele culmii muntoase aflate în partea central-nordică a masivului Bucegi, de unde se poate pleca spre alte puncte de interes, cum sunt Vârful Omu (2.505 m) sau Crucea Caraiman.

Prin lumea legendelor

În jurul Sfinxului şi al Babelor s-au născut o mulţime de legende despre originea acestor creaţii, considerate de unii ca fiind opera naturii şi intervenţia omului, de alţii; potrivit altor legende vorbesc despre transformarea Babei Dochia în stană de piatră sau că aceste pietre aşezate în vârf de munte emană energii pozitive ce au apărat ţara de cotropitori. De asemenea, există şi unele ipoteze conform cărora Sfinxul ar fi o stâncă megalitică.
Sus pe Platoul Bucegi se poate ajunge cu telecabina din Buşteni sau pe traseul montan Buşteni-Valea Jepilor-Cabana Piatra Arsă-Cabana Babele.

Pădure de fag

Parcul Natural Bucegi este unitate cu personalitate juridică a Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva şi una dintre cele 27 de arii protejate din Romania. Zona munţilor Bucegi, atestată documentar din secolul al XV-lea, a fost propusă pentru protejare încă din 1936, datorită peisajelor inegalabile şi a diversităţii speciilor de plante şi animale. Regiunea a fost oficializată pentru prima dată ca Parc Naţional în anul 2000.
Denumirea Bucegi vine de la „Buciac" sau „Buceci" aşa cum apare în denumirile medievale ale secolului al XVI-lea, acest cuvânt având semnificaţia de pădure de fag, care de altfel acoperă o bună parte din versanţii sub 1.000 m altitudine ai acestei culmi montane.

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053, 0740-080289
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro