* numai în municipiu, de la alegerile locale şi până la referendum, lipsesc peste 200 de alegători * Aurel Simionescu consideră această diferenţă ca fiind una nesemnificativă, în condiţiile în care "lumea este în mişcare şi în fiecare zi se întâmplă câte ceva"
De la alegerile locale şi până la referendum, în judeţul nostru sunt cu 700 de brăileni mai puţini înscrişi pe listele electorale permanente. Numai în municipiu au ieşit lipsă peste 200 de persoane cu drept de vot. Mai exact, dacă în luna iunie, în judeţ erau trecuţi pe liste 308.655 alegători, în iulie apar 307.955 de votanţi. Pe municipiu, situaţia se prezintă astfel: 189.690 alegători la locale şi 187.610 la referendum. Informaţiile reies din datele prezentate de Biroul Electoral Central, în privinţa celor două scrutinuri. Explicaţiile venite din partea instituţiilor abilitate în domeniu sunt ambigue. Primarul Aurel Simionescu ne-a trimis la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor, iar de aici am fost trimişi către Direcţia de Administrare a Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Contactat telefonic, Aurel Simionescu a explicat că, din punctul său de vedere, cifrele amintite mai sus sunt nesemnificative. Edilului-şef i se pare normală această "fluctuaţie", subliniind că "lumea este în mişcare şi în fiecare zi se întâmplă câte ceva". "Am văzut şi eu nişte diferenţe, m-am uitat pe datele mele, nu m-am uitat pe total, dar asta este fluctuaţia - într-o lună de zile unii mor, alţii pleacă. Cei de la Evidenţa Populaţiei, cei de la baza de date de acolo au astfel de elemente de modificare, deci diferenţele sunt nesemnificative, să spunem aşa. Dar apar diferenţe, evident pentru că, repet, lumea este în mişcare şi în fiecare zi se întâmplă câte ceva. Cei de la Evidenţa Populaţiei pot spune câţi mor, câţi au plecat definitiv etc. deci, sunt lucruri care variază şi variază, în sensul diminuării celor care sunt votanţi, pentru că scorul natural este negativ - mor mai mulţi oameni şi se nasc mai puţini -, şi atunci intrările în sistemul de vot, cei care împlinesc 18 ani în luna iunie, sunt mai mici decât ieşirile, cei care mor în luna iulie. Dacă adăugăm şi plecările în diverse ţări, lucrurile apar... Cifra nu mi se pare foarte mare la nivel de total judeţ", a declarat primarul.
Serviciul de Evidenţă a Persoanelor trimite către minister
Pe de altă parte, şeful Serviciului Public Comunitar Judeţean de Evidenţă a Persoanelor, Livia Damian, ne-a precizat că gestionarea bazelor de date transmise de serviciile locale de evidenţă a persoanelor se fac, conform legii, de către Direcţia de Administrare a Bazelor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. "Listele sunt selectate şi tipărite de Direcţia de Administrare a Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, serviciile locale doar actualizează baza de date, prin eliberare de acte de identitate, ca urmare a unor schimbări de domiciliu, a căsătoriei, expirării, decesului, înregistrării la naştere sau stabilirii domiciliului în străinătate. Cei de la minister au prin lege atribuţii de selecţie şi tipărire a listelor electorale şi a copiilor acestora", ne-a precizat Livia Damian.
Din datele pe care a putut să ni le ofere aceasta, numai în luna iunie, în municipiu s-au înregistrat 214 decese confirmate în baza certificatelor de deces înregistrate. Însă, din explicaţia dată, la acestea se adaugă decesele de pe raza judeţului, ale brăilenilor care locuiesc în alte judeţe, ale celor care mor în spitalele din alte judeţe sau ale celor din străinătate. Pe lângă cazurile amintite anterior, se adaugă şi brăilenii care au interdicţie de a vota prin hotărâre judecătorească.
Ca o concluzie, dacă cifrele au suport real şi dacă acest trend va continua, dispărând câte 700 de persoane lunar, în urma unui calcul matematic putem spune că în aproximativ 36 de ani, în Brăila nu ar mai exista niciun cetăţean cu drept de vot. Vom reveni.
Autoritatea Electorală Permanentă explică cine face actualizarea listelor electorale
Pe de altă parte, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) arată că responsabilitatea privind actualizarea listelor electorale permanente revine, conform legii, primarilor şi serviciilor locale de evidenţă a persoanelor care se află în subordinea lor.
AEP explică ce înseamnă actualizarea listelor electorale şi cine are responsabilitatea să o facă. Astfel, primarii şi serviciile de evidenţă a persoanelor din subordinea lor trebuie să opereze actualizarea prin eliminarea de pe listele electorale a persoanelor decedate (pe baza registrului de stare civilă), a celor care şi-au pierdut dreptul de vot (prin sentinţe judecătoreşti) sau a celor care şi-au pierdut cetăţenia română (lucru comunicat de Ministerul Justiţiei). De asemenea, primarii şi serviciile lor trebuie să adauge pe liste persoanele care împlinesc 18 ani, până în ziua alegerilor inclusiv.
AEP are responsabilitatea de a controla această activitate a primăriilor, iar primăriile au obligaţia să facă această verificare şi actualizare cu cel mult 5 zile după ce data alegerilor, respectiv referendumului, a fost stabilită.
AEP poate însă doar verifica listele aflate la primării, fără să le poată confrunta cu Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor, care se află în subordinea Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor de la Ministerul de Interne. De asemenea, AEP poate da sancţiuni primarilor, dar nu poate să repare greşelile concrete din liste, pentru că această atribuţie revine, conform legii, primarilor.
Registrul Electoral ar urma să integreze toate datele provenite de la MAI, de la Institutul Naţional de Statistică, de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, de la instanţele judecătoreşti, de la primari, de la serviciile locale de evidenţă a persoanelor, de la Direcţia de Paşapoarte, de la misiunile diplomatice şi de la consulate.
