În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul "Obiectiv - Vocea Brăilei" vă oferă spre lectură și informare rubrica "Să iubim natura" cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Spre deosebire de animale, plantele nu pot porni la drum să-și caute partener, ci au nevoie de anumiți factori care să realizeze polenizarea lor: vânt (flori anemofile), insecte (flori entomofile), apă (flori hidrofile – plante acvatice). Cele mai cunoscute insecte polenizatoare sunt albinele melifere. Însă lista polenizatorilor cuprinde un număr mare de specii de insecte: albine, bondari, viespi solitare și pașnice, cu o dimensiune de doar câțiva milimetri sau cel mult echivalentă cu cea a bondarilor, dar și muște și fluturi de zi sau de noapte. Prezența acestor specii este extrem de importantă, inclusiv în așezările umane, deoarece, datorită diversității și dimensiunii lor, asigură polenizarea unui număr mare și variat de flori, polenizare care ar fi imposibil de asigurat exclusiv de albinele melifere.
Pe lângă surse de hrană, insectele polenizatoare au nevoie de locuri pentru a se reproduce, dar și de adăpost sau chiar iernare. Albinele solitare și unele specii de viespi depun ouăle alături de proviziile pentru urmași (nectar și polen sau insecte ori păianjeni paralizați) în diverse găuri, inclusiv în pereți sau acoperișuri. Numărul ouălor variază în funcție de dimensiunea găurii folosite; într-un singur fir de stuf, de exemplu, pot să existe mai multe celule cu ouă și proviziile necesare pentru dezvoltarea larvei, separate prin pereți. Orificiile sunt sigilate apoi cu lut de albinele zidar (speciile din genul Osmia) sau cu bucăți rotunde de frunze, tăiate cu ajutorul aparatelor bucale – în cazul albinele tăietoare (Megachile sp.).
De aceea, orice grădinar prietenos cu natura poate crea cel puțin un spațiu primitor pentru polenizatori în oaza sa de verdeață, cea mai la îndemână soluție fiind construirea și amplasarea unui hotel de insecte.
Dornici să vă apucați de lucru? Elevii din Școli Prietenoase cu Natura vă propun o serie de modele, de la construcții simple până la „hoteluri de lux” pe care le puteți face cu puțină îndemânare. Un hotel pentru insecte poate conține o mare varietate de materiale sau doar câteva, și poate fi mare și elaborat sau mic și simplu. Ca materiale aveți nevoie de plantele tubulare precum stuful, butuci din lemn în care au fost făcute găuri cu diametrul 3-10 mm și adâncime de 3-10 cm, conuri de pin și de brad, talaș, bucăți de cărămidă și altele. Dacă nu aveți la dispoziție tulpini de plante tubulare, puteți să reciclați hârtie, formând din ea tuburi.
Unde amplasăm hotelul de insecte?
În locuri însorite, dar nu direct în bătaia soarelui, de preferat în apropierea surselor de nectar și polen. Nu trebuie neapărat să dispunem de o casă cu grădină, hotelurile de insecte pot fi amplasate și pe balcon sau terasă, unde sursa de hrană poate fi asigurată prin cultivarea diferitelor specii de plante cu flori în ghivece, la o înălțime de 1,5 m cu orientare sudică sau sud-vestică pe gard / zid/ pervaz / prinse de trunchiul unui copac sau pe diferite suporturi (ex. pilon de lemn). Dacă se amplasează direct pe sol, există riscul să putrezească.
Cum îngrijim un hotel de insecte?
Hotelul va fi ocupat atât primăvara și vara de insectele care vor face cuiburi și vor depune ouă, dar și în perioada rece de insectele care îl vor folosi ca adăpost / loc de hibernare.
Igienizați hotelul de insecte o dată pe an, primăvara, după ce vremea se încălzește și după ce a fost părăsit de insectele care au hibernat în hotel.
Curățați și, eventual, reîmprospătați materialul din care este construit (rumeguș, tuburile de bambus/stuf, formele în care sunt practicate găuri). Astfel veți împiedica formarea mucegaiului, apariția paraziților sau a bolilor în rândul ocupanților.
Astfel de „hoteluri” de insecte pot fi educative pentru copii, reușind astfel să îi responsabilizați și să le canalizați atenția către lucruri interesante.
Sursa de informare:
https://www.sor.ro/15-modele-de-hoteluri-de-insecte-pentru-o-gradina-prietenoasa-cu-natura/
