"De când sunt eu director, nu mi s-a întâmplat ca cineva din statul român să vină să spună: interceptează comunicaţiile astea, interceptează-le şi dă-mi-le sau dă-mi voie să spun", a spus Opriş, care a adăugat că STS nu are logistică pentru a intercepta conţinutul convorbirilor.
De asemenea, directorul STS a precizat că, în prezent, aproximativ 5.000 de clădiri, în care funcţionează instituţii publice din România, sunt deservite din punct de vedere al sistemelor de comunicaţii de către Serviciu. "În acest moment, 5.000 de clădiri, în jur de 5.000, dar nu vreau să mai dau cifre execte să fiu acuzat de exactitudine, în jur de 5.000 de clădiri ale administraţiei centrale îndeosebi, dar cea esenţială, sunt interconectate din punct de vedere informatic. Adică comunicaţiile între aceste clădiri sunt asigurate de către STS ca integrator", a explicat şeful STS.
Pe de altă parte, Marcel Opriş a admis că, în acest moment, există posibilitatea să fie construite sisteme de telecomunicaţii independente de serviciu. "Reţelele de telecomunicaţii publice, în acest moment, sunt atât de dezvoltate în România şi sunt oferite de diverşi actori, încât este doar o problemă de bani, o problemă de bani, şi o problemă de un cap suficient de limpede, şi sunt suficient de mulţi ingineri de comunicaţii pricepuţi în România, care pot, luând resurse, numai resurse publice, nimic altceva, să le interconecteze între ele şi să construiască un sistem de telecomunicaţii", a spus directorul STS.
În acest sens, Opriş a precizat că Serviciul nu are instrumentele necesare să controleze crearea unor astfel de reţele prin intermediul cărora diverse organizaţii să influenţeze viaţa politică, socială, economică sau să facă crimă oganizată. "Nu avem, deocamdată nu avem instrumentul, bine, nici nu ar fi normal să controlezi o asemenea chestiune, dar, totuşi, sunt unele lucruri care se întâmplă puţin pe lângă lege", a mai afirmat directorul STS.
