Că gravitaţia există, asta ştim cu toţii şi mai ales simţim - datorită ei nu plutim. Numai că acum, după decenii de studii, o echipă internaţională de cercetători a reuşit să detecteze undele gravitaţionale.
Potrivit astrofizicienilor din California, undele gravitaţionale sunt valuri în şirul neîntrerupt spaţiu-timp şi sunt generate de perturbările care apar sub efectul deplasării unui obiect mare, cum ar fi găurile negre din univers.
Gândiţi-vă la ce se întâmplă când aruncăm o piatră în apă; sau cum se întinde o plasă când punem ceva în ea. Acum imaginaţi-vă că apa sau plasa ar fi acest aşa-numit şir spaţiu-timp - iar piatra, obiectul care îl distorsionează, transmite TVR.
Primul care s-a gândit la undele gravitaţionale a fost Albert Einstein, acum o sută de ani, când a elaborat teoria relativităţii. Până acum au existat însă doar în teorie, deşi au fost căutate de cele mai strălucite minţi ale lumii. Descoperirea va permite astrofizicienilor o nouă abordare a universului.
Moment comparabil cu aselenizarea
Detectarea directă a undelor gravitaţionale este o descoperire pe care cercetătorii au comparat-o cu aselenizarea - momentul istoric când primul om a ajuns pe Lună. Este cu siguranţă o cercetare de premiul Nobel, mai spun cunoscătorii şi confirmă teoria relativităţii generalizata a lui Albert Einstein. Undele veştii s-au propagat cu repeziciune în toată lumea ştiinţifică. Poate pentru profani nu înseamna acum mare lucru, dar, potrivit oamenilor de ştiinţă, descoperirea netezeşte drumul cunoaşterii naturii. Sau cum a spus unul dintre cercetătorii implicaţi în proiect: deschide o uşă către milioane de alte descoperiri.
Undele gravitaţionale, un concept lansat de Albert Einstein în 1916 în celebra sa Teorie a Relativităţii Generale, şi despre care nu existau până în prezent decât dovezi indirecte, au fost observate pentru prima oară direct de către oamenii de ştiinţă din cadrul experimentului LIGO (Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory).
Dacă ne plimbăm cu barca pe un lac liniştit, observăm cum la suprafaţa apei se formează unde, mici valuri, care ne însoţesc pe direcţia de deplasare. Conform lui Albert Einstein, acelaşi lucru se întâmplă atunci când obiectele grele se deplasează prin spaţiu-timp. În Teoria Generală a Relativităţii, Einstein explică faptul că spaţiul nu este un vid, aşa cum se credea, ci mai degrabă un material sau o ţesătură cu patru dimensiuni ce poate fi trasă sau împinsă de obiectele cosmice care se deplasează prin ea. Aceste distorsiuni generate în spaţiu-timp sunt adevărata cauză a atracţiei gravitaţionale.
Teoria lui Einstein, demonstrată practic
David Reitze, directorul executiv al Laboratorului LIGO Caltech, a anunţat recent, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Washington, că au fost detectate undele gravitaţionale generate de două găuri negre - două obiecte cosmice extraordinar de dense, a căror existenţă a fost, de asemenea, prevăzută de Einstein - care au intrat pe orbită una în jurul celeilalte şi apoi s-au ciocnit. Ciocnirea a dus la naşterea unei găuri negre mai masive. Cele două găuri negre aveau, fiecare, echivalentul a aproximativ 30 de mase solare şi erau localizate la 1,3 miliarde de ani lumină.
Descoperirea a fost primită cu entuziasm de cercetători, iar exaltarea lor este explicabilă. Singura parte a teoriei relativităţii lui Albert Einstein care nu fusese dovedită practic a fost, în sfârşit, demonstrată, după 100 de ani de la emiterea sa. Einstein spunea că materia curbeaza spaţiul şi timpul, iar gravitaţia e mişcarea corpurilor în acest spaţiu curbat. şi că, dacă două obiecte masive se ciocnesc, spaţiul şi timpul ajung să se contorsioneze într-atât încât vor emite unde de şoc.
Vestea a fost primită cu bucurie şi de cercetătorii români. Printre ei, Mihai Vişinescu, unul dintre cei mai importanţi astrofizicieni de la noi.
Undele gravitaţionale deschid o fereastră nouă în studiul obiectelor masive din Univers: stelele neutronice şi găurile negre, foarte greu de urmărit doar pe baza interacţiunii lor cu lumina. Pe de altă parte, undele gravitaţionale generate de explozia primordială, Big Bang, ne vor oferi noi informaţii despre modul de formare a Universului.
Stephen Hawking, entuziasmat
Celebrul fizician britanic Stephen Hawking a afirmat joi că detectarea undelor gravitaţionale deschide calea „unei noi forme de a privi Universul .
„Aceste rezultate confirmă câteva previziuni foarte importante alte teoriei relativităţii formulate de Einstein. Confirmă direct existenţa undelor gravitaţionale. Până acum, observaţiile noastre despre Univers s-au bazat pe analiza luminii, undelor radio, altor radiaţii electromagnetice. Undele gravitaţionale oferă o cu totul altă perspectivă asupra Universului. Faptul că le putem detecta revoluţionează astronomia", a declarat pentru BBC savantul de 74 de ani, expert în problemele legate de găurile negre.
Depistarea acestor unde, semnalele lăsate de marile cataclisme din Univers, constituie „prima dovadă a unui sistem binar de găuri negre şi prima observaţie a unor găuri negre în fuziune", a explicat Stephen Hawkin.
„În afară de faptul că se confirmă Teoria Relativităţii Generale, putem spera să vedem găurile negre de-a lungul istoriei Universului. Am putea vedea chiar şi vestigiile Universului primordial, în timpul Big Bang-ului, graţie undelor gravitaţionale", a estimat savantul.
