• despre „Primul loc de muncă”, despre „A treisprezecea pensie”, despre creşterea natalităţii şi nu în ultimul rând despre sistemul sanitar, vorbeşte Marioara Nistor, numărul 1 la Camera Deputaţilor pe lista PML Brăila
- Aţi vorbit despre șomajul în rândul tinerilor și de faptul că PMP are un proiect în ceea ce-i privește: „Primul loc de muncă”. Despre ce facilităţi este vorba, mai exact, în acest proiect?
- PMP a venit în această campanie în faţa românilor cu un program complet, unul care vizează toate categoriile de vârstă. Propunerile pe care noi le facem şi lucrurile pentru care ne luptăm azi au ca finalitate principală generaţia viitoare, tinerii noştri. O problemă cu care se confruntă Brăila, dar şi alte judeţe ale ţării, este aceea că tinerii, din păcate, aleg să plece din localităţile lor în căutarea unui trai mai bun. Obiectivul partidelor, mai ales la nivel local, ar trebui să fie acela de a-i determina pe tineri să nu părăsească localităţile de domiciliu.
Putem să le asigurăm tinerilor noştri un viitor la ei acasă, dar pentru acest lucru avem nevoie de investiţii şi de proiecte care să îi ajute pe tineri să îşi găsească un loc de muncă, cu un salariu foarte bun, la ei acasă. Unui tânăr, care iese de pe băncile facultăţii sau de pe băncile liceului, îi este tot mai greu să îşi găsească un loc de muncă, deoarece i se cere experienţă. În aceste condiţii este nevoie de un ajutor pe care statul îl poate acorda acestora. Este nevoie de un proiect care să îi ajute pe tineri să aibă o sursă de venit, să îşi creeze experienţă într-un domeniu.
Ne dorim să aibă loc o stimulare a angajatorilor pentru crearea de locuri de muncă prin subvenţionarea locurilor de muncă, acordarea de credite în condiţii avantajoase în vederea creării de noi locuri de muncă și acordarea unor facilităţi. Cel puţin 30.000 de tineri vor putea fi angajaţi pe această lege şi vor avea subvenţionat un an şi jumătate tot locul de muncă, adică salariul şi contribuţiile, de către statul român. Angajatorul are şi el obligaţia să ţină un an şi jumătate locul de muncă, dar nu persoana angajată, în cazul în care aceasta nu se poate adapta şi nu îndeplineşte atribuţiile cerute de patron. Este un proiect extrem de bun pentru tineri, un mod prin care noi îi putem ajuta să pornească în viaţă.
- Un alt proiect interesant este „A treisprezecea pensie”. În ce constă concret și câţi bani ar înghiţi un astfel de proiect? Dacă ajungeţi la guvernare de când aţi dori să-l implementaţi?
- Nu doar tinerii sunt importanţi pentru PMP, iar acest lucru l-am evidenţiat foarte bine prin programul nostru. Noi, membrii PMP, considerăm că o atenţie specială trebuie acordată vârstnicilor noştri, cei care toată viaţa au contribuit la dezvoltarea ţării, la asigurarea unui trai decent pentru noi toţi. Faptul că o persoană iese la pensie nu înseamnă sub nicio formă că ea nu mai este importantă pentru societate.
Proiectul a 13-a pensie a plecat de la realitatea zilelor în care trăim. Observăm cu toţii că în perioada sărbătorilor, pensionarii se confruntă cu adevărate dificultăţi economice. Am considerat că pentru cei care au o pensie sub nivelul salariului minim pe economie - vorbim despre 3,5-3,6 milioane de români - să mai primească, o dată pe an, pe bază de cerere, când vor dumnealor, a 13-a pensie. Efortul bugetar pe care ar trebui să-l facă statul pentru acoperirea acestei forme de ajutor social se ridică la 400 de milioane de lei pe an. Cred că în actualul context economic prielnic pentru ţara noastră, putem să facem această dreptate pensionarilor români.
-Deja am enunţat două din problemele pe care PMP le-a identificat şi la care căutăm soluţii: sprijinirea tinerilor în a-şi găsi un loc de muncă şi ajutorarea vârstnicilor. Însă, mai sunt două mari probleme cu care societatea românească, în ansamblul ei nu doar Brăila, se confruntă. Prima este cea legată de situaţia demografică a ţării noastre şi faptul că tinerele familii trebuie susţinute şi încurajate în privinţa copiilor. Prima opţiune ar fi ca statul să găsească formula prin care să stimuleze familiile să aibă copii. Sunt de acord că e bine că s-a revenit la 85% din ultimul salariu pentru perioada de 2 ani, concediul de creştere a copilului, dar categoric nu e suficient. Trebuie dezvoltat rapid un sistem de creşe şi grădiniţe, deoarece altfel degeaba se duce mama la serviciu, ea va trebui să dea toţi banii, în loc să îi folosească pentru copil, unei bone pentru a nu lăsa copilul singur. Sau, în lipsa creşelor şi a grădiniţelor, mama renunţă să revină în câmpul muncii, ceea ce e la fel de rău, pentru că e forţă de muncă tânără. De aceea, pentru noi sunt o prioritate creşele şi grădiniţele.
A doua problemă este cea legată de sistemul de sănătate din ţara noastră, din care face parte şi cel brăilean. În ultimul an, situaţiile de criză, interminabile aş putea spune, au arătat lacune ale sistemului şi, în acelaşi timp, au creat o stare de neîncredere la nivelul cetăţenilor, un lucru deloc benefic pentru întreaga populaţie. Tocmai de aceea trebuie luate măsuri în cel mai scurt timp, măsuri care nu doar să corecteze erorile, ci să pună sistemul sanitar pe o nouă direcţie, una a performanţei. Trebuie reaşezată pe temelii noi, toată structura de sănătate a României. Mişcarea Populară a depus la Parlament un proiect modern de Lege a Sănătăţii, care să conducă la eficientizarea şi creşterea calităţii actului medical. Proiectul este în curs de avizare pe parcursul parlamentar. (A consemnat Monica PARASCHIV)
