Acum, în iunie, după câteva luni în care aproape săptămână de săptămână am scris câte un articol în încercarea de a-l publica in ziar, ne despărţim pentru scurt timp de ceea ce pentru mine a însemnat o nouă viziune, poate nu asupra vieţii în general, dar asupra vieţii copiilor brăileni.
Am avut de dezvoltat teme mai vaste sau mai puţin vaste, vrând a ne face înteleşi de oamenii ceilalţi, acei adulţi care încă ştiu să zâmbească şi să se refugieze dincolo de probleme care fac parte din rutină citind o scurtă creaţie a unor adolescenţi cu capul plin de jocuri copilăreşti.
Mulţumim celor care ne-au fost alături şi celor care ne-au citit cuvintele cu zâmbetul pe buze.
