• deputatul PSD Brăila Doinița Ciocan a demascat problemele administrative grave pe care le creează Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 52 pe final de an, adoptată pe 1 octombrie • parlamentarul brăilean, dar și alți actori politici de la nivel național, au precizat că noul act normativ limitează foarte mult cheltuielile administrației, însă mai important, interzice reparațiile curente sau expertizele ceea ce poate conduce la probleme masive atât pentru primării, consilii județene, dar și pentru școli și alte instituții • și Asociația Comunelor din România a publicat un comunicat pe această temă, enumerând cheltuielile interzise autorităților odată cu adoptarea acestei Ordonanțe, avertizând asupra gravității situației
O țeavă spartă, un crater apărut în curtea școlii sau în mijlocul șoselei, o centrală stricată sau un acoperiș găurit în timpul unei furtuni cu grindină sunt situații unde autoritățile locale nu vor mai putea interveni financiar pentru a le îndrepta. Guvernul Ilie Bolojan a emis recent o nouă Ordonanță de Urgență care a pus pe jar primăriile, consiliile județene, școlile și liceele, dar și alte instituții tocmai din pricina ridicolului situației pe care riscă să o creeze. Este vorba despre OUG 52/01.10.2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice, precum și pentru stabilirea unor măsuri bugetare, care a fost adoptată săptămâna trecută de Guvern și publicată pe 2 octombrie în Monitorul Oficial. Mai mulți performeri politici au semnalat deja la nivel național problemele grave pe care le poate genera această ordonanță, ce leagă la mâini liderii administrației locale să mai poată aloca bani, printre altele, pentru reparații curente până la finele anului. Printre aceștia se numără și deputatul PSD Brăila Doinița Ciocan, care a emis un comunicat de presă pe rețelele de socializare în care i s-a adresat premierului Ilie Bolojan, întrebându-l cum ar gestiona o asemenea situație din calitatea de primar sau președinte de consiliu județean.
”Întrebări pentru primarul/președintele de Consiliu Județean Ilie Bolojan: Cum ar lucra astăzi, dacă ar trebui să aplice OUG nr. 52/2025, ordonanța care blochează activitatea administrațiilor locale din toată țara? Cum ar conduce o primărie sau un consiliu județean fără să poată face nici măcar o achiziție simplă – fără să poată cumpăra hârtie, materiale sau servicii esențiale? Cum ar semna dispozițiile pentru ajutoarele de încălzire, acum, când este deja frig afară, când Direcțiile de Asistență Socială trebuie să emită sute/mii de documente în 5 exemplare, fără resurse de bază? Cum ar elibera Starea Civilă documentele oficiale de care oamenii au nevoie zilnic, dacă nu poate achiziționa materialele speciale necesare? Domnule Ilie Bolojan, administrația înseamnă muncă, soluții și respect față de oameni, așa cum probabil era și pentru dvs. înainte de a ajunge la guvern, nu blocaje și interdicții”, a declarat Doinița Ciocan.
Parlamentarul a atras atenția asupra faptului că există situații pentru care nu se pot lua măsuri preventive, care pot apărea în orice moment, unde în momentul de față liderii administrației publice locale se vor vedea nevoiți să ridice din umeri neputincioși, pentru că nu își permit să încalce legea.
”Acum plouă domnule Ilie Bolojan, și sunt câteva școli în care plouă, domnule prim-ministru, iar directorii de școli nu pot repara acoperișul pentru ca i-ai blocat prin acea ordonanță! Poate că, înainte de a susține o asemenea ordonanță, ar fi fost nevoie de consultare în Coaliție și de responsabilitate față de comunități, nu de tot felul de «șmecherii», cum a fost cea cu autoutilitarele achiziționate pentru Cancelaria Premierului, în timp ce primăriile și consiliile județene sunt puse în imposibilitatea de a funcționa”, a mai punctat deputatul brăilean.
«Ce facem? Facem evidența nașterilor și deceselor pe caiet?!»
Contactată de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Doinița Ciocan a venit cu mai multe explicații privitoare la faptul că o asemenea măsură nu este una justă din punctul său de vedere, în special pe final de an, când foarte multe instituții au de-a face cu o serie de proceduri ce implică unele cheltuieli specifice. Ca fost viceprimar, Doinița Ciocan a ținut să puncteze că nu a intervenit public doar de dragul de a face un comentariu politic, ci a simțit nevoia să atragă atenția asupra gravității situației generate, deoarece multe proceduri administrative vor fi de-a dreptul blocate până la finele anului.
”Până la urmă am lucrat în zona administrației publice locale, știu ce înseamnă tot felul de interdicții și știu ce înseamnă acest lucru pentru perioada finală a unui an. De exemplu, în cazul Direcției de Asistență Socială sunt necesare tot felul de achiziții pentru funcționarea direcției, pentru serviciile pe care direcția le face în această perioadă. Asta însemnând consumabile și birotică. Chiar dacă nu acesta ar fi principalul lucru problematic, totuși sunt cheltuieli care trebuie asigurate, pentru care există buget, dar pe care nu le mai poate face o primărie. Sunt parteneriate unde primăriile făceau anumite cheltuieli pe baza asocierii cu consiliile județene, de exemplu. Deci primăriile din județ nu mai pot încheia contracte și angaja cheltuielile respective din cauza interdicțiilor din ordonanță. Sunt foarte multe lucruri! Ca să nu spun că tot ce înseamnă cheltuieli de funcționare pe perioada iernii vor fi afectate. Discutăm de materialele necesare pentru sezonul de iarnă. Tot ce înseamnă reparații și asigurarea stării funcționale a străzilor din comune, orașe sau din municipiu. Nu se mai poate face nici o achiziție, nici o cheltuială! Pot fi școli care au nevoie de reparații inerente, identificate acum, ca reparații. Însemnând un acoperiș de școală afectat, centrale termice etc. Sunt cheltuieli care nu mai pot fi angajate. Nici o instituție nu mai poate face nimic. Pentru că ordonatorul de credite este, de exemplu, Primăria sau Consiliul Județean și bineînțeles, în lanț, cad toate celelalte achiziții pentru cei care sunt coordonatori de credite secundari, terțiari și care le puteau face. Deci fără hârtie, fără materiale de întreținere, fără servicii esențiale, fără reparații de centrale pentru școli sau instituții, fără reparații la acoperișuri și lista poate continua. Sunt multe chestiuni care pot apărea inerent! Nu mai spun de starea civilă. Sunt documente care nu mai pot fi achiziționate. Ce facem? Facem evidența nașterilor și deceselor pe caiet?! Scuzați-mă, nu e frumos ce spun, dar este în conformitate cu prevederile Ordonanței 52/2025”, a mai declarat Ciocan, revoltată.
Întrebată dacă se puteau face stocuri înainte de apariția acestei ordonanțe, sursa citată a declarat că în condițiile unei stări de austeritate, este foarte puțin probabil ca primăriile, consiliile județene și instituțiile subordonate să se fi angajat în cheltuieli în avans.
”Stocurile existente într-adevăr pot fi folosite. Dar întreb și eu: e cineva care și-a făcut stocuri? Eu îi salut și îi felicit pe cei care au fost atât de inspirați să își facă dinainte stoc pentru tot ce înseamnă materiale de funcționare. Dar eu nu cred că te gândești să îți faci astfel de stocuri în condițiile în care bugetul este limitat din toate punctele de vedere. Eu nu spun să faci achiziție de materiale care îți depășesc necesarul. În perioada aceasta la Asistența Socială se acordă ajutoarele de încălzire. Lucrurile se complică foarte mult. Achiziția de materiale este absolut necesară! Eu înțeleg că e austeritate, dar nu cred că poți să faci un asemenea lucru! Pentru că se blochează instituțiile! La final de an, de obicei direcțiile de asistență socială au foarte mult de lucru. Pentru că vin exact acum toate ajutoarele de încălzire, de energie electrică. Pentru fiecare există o dispoziție. Aceasta are un număr. Dar nu e vorba numai despre un document, ci de tot ceea ce înseamnă în spate emiterea documentului respectiv. Apoi mai sunt căminele de bătrâni, funcționarea acestora. Din câte cunosc, nu te aprovizionezi, nu îți faci stocuri extraordinar de mari, pentru că nu îți permiți. Cheltui bugetul exact cum ți se dă, trimestrial. Mai este vorba despre asigurarea întreținerii materialelor pentru sezonul rece. Eu nu pun la socoteală deszăpezirea neapărat, pentru că pentru asta trebuie să te pregătești din timp. Asta e fără discuție! Dar pentru întreținerea străzilor, a rețelelor stradale, lucrurile se fac proporțional, la timpul respectiv. Apar cheltuieli pentru asigurarea străzilor în vederea sezonului de iarnă. Nu poți să fii atât de prevăzător și să te gândești că vine Ilie Bolojan și îți dă o ordonanță cu ceva ce tu nu poți să mai desfaci niciodată! Că nimeni nu își poate permite să facă altceva decât legea impusă. Aceasta este situația!”, a mai completat Doinița Ciocan.
ACOR a avertizat, de asemenea, primarii privitor la OUG 52
Și Asociația Comunelor din România deja a tras un semnal de alarmă în acest sens printr-un comunicat de presă postat pe site-ul acor.ro. Asociația a precizat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2025, publicată în Monitorul Oficial la 2 octombrie 2025, instituie limitări temporare pentru angajarea unor categorii de cheltuieli și plafonează plățile lunare la titlul ”Bunuri și servicii” în perioada octombrie–decembrie 2025. Aceeași sursă a explicat că măsurile se aplică ordonatorilor de credite ai autorităților și instituțiilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.
”Cu alte cuvinte, toți primarii și președinții de consilii județene, în calitate de ordonatori principali de credite, precum și conducătorii instituțiilor publice subordonate, trebuie să aplice aceste prevederi”, se precizează în comunicatul ACOR.
”De reținut: În perioada octombrie–decembrie 2025, plățile la titlul „Bunuri și servicii” nu pot depăși media lunară a plăților efectuate în ianuarie–septembrie 2025, la care se adaugă 10%. Exemplu: dacă totalul plăților din ianuarie–septembrie a fost de 900.000 lei, media lunară este 100.000 lei, iar plafonul pentru fiecare lună din octombrie–decembrie va fi 110.000 lei. Ordonatorii de credite trebuie să justifice strictul necesar al fiecărei cheltuieli. Cheltuielile finanțate prin fonduri externe nerambursabile (PNRR, programe europene etc.) pot fi efectuate chiar dacă se regăsesc pe lista interdicțiilor. Curtea de Conturi va aplica un control riguros asupra respectării acestor prevederi. Recomandăm autorităților publice locale să analizeze atent bugetul pe ultimele trei luni ale anului, să evite inițierea de angajamente noi în categoriile interzise și să transmită aceste restricții compartimentelor de contabilitate și achiziții. Asociația Comunelor din România (ACoR) vă informează constant cu privire la modificările legislative relevante pentru administrația publică locală, pentru ca deciziile luate la nivelul comunităților rurale să fie corecte, conforme și responsabile”, se mai punctează în comunicatul ACOR.
Guvernul României susține că prin această ordonanță intenționează să limiteze cheltuielile publice, pentru a se încadra în ținta de deficit bugetar agreată cu Comisia Europeană de 8,4% din PIB.
Trebuie adăugat că Măsurile prevăzute în Ordonanța de Urgență nr. 52/2025 au generat un val de nemulțumirii și în rândul instituțiilor și profesioniștilor din domeniul cultural-artistic, cauzat de riscul restrângerii activităților în ultimele luni ale anului. Ministerul Culturii a emis un comunicat de presă în care a subliniat că avem de-a face cu un an extrem de dificil, astfel că în cazul instituțiilor de cultură, evitarea unui blocaj administrativ prin solicitarea permanentă de aprobări de memorandumuri ”se poate rezolva fie printr-un act normativ, fie printr-un memorandum”.
Trebuie adăugat și că, recent, sindicaliștii au acuzat Ministerul Culturii de abuz, plecând de la ideea că într-o circulară trimisă instituţiilor subordonate, Ministerul, sub pretextul dificultăţilor financiare, le-a sugerat managerilor să ia în calcul concediul fără plată pentru acoperirea deficitului la cheltuielile salariale. Aceștia au atras atenția că angajaților nu li se poate impune măsura concediului fără plată, astfel că se comite un abuz.
