Palatul Culturii din Iaşi a fost readus la splendoarea de altă dată, după lucrările de restaurare. Recent, clădirea a fost reabilitată pe exterior, iar acum se pun la punct detaliile după lucrările din interior. Deschiderea oficială a Palatului Culturii va avea loc în luna aprilie. „Este cea mai complexă lucrare de restaurare din România după 1990", a declarat Lăcrămioara Stratulat, managerul Complexului Muzeal Moldova, potrivit presei locale, citată de Digi24
Reprezentativ pentru Iaşi
Palatul Culturii, recunoscut ca efigie a oraşului Iaşi, a fost construit în stil neogotic şi a reprezentat una din ultimele expresii ale romantismului în arhitectura oficială.
Deşi nu este construit peste temelii antice, după cum se presupunea la începutul secolului al XX-lea, Palatul se înalţă, în parte, peste ruinele curţilor domneşti medievale, menţionate documentar în 1434.
Au fost folosite, parţial, şi temeliile vechiului palat (neoclasic) din vremea voievodului Alexandru Moruzi (1806-1812), refăcut de Mihail Sturza (1841-1843) şi demantelat în 1904. De la această construcţie a moştenit Palatul legenda celor 365 camere, corespunzătoare zilelor anului.
Construit în 19 ani
Edificiul, ridicat între 1906 şi 1925, este creaţia cea mai însemnată a arhitectului român I.D. Berindei, format la şcoala pariziană.
n holul central se remarcă un mozaic figurativ în care sunt dispuse concentric diverse reprezentări de bestiarum gotic: acvila bicefală, dragonul, grifonul, leul. Deasupra holului se găseşte un luminator în care, iniţial, a fost amenajată o seră.
În ciuda aspectului arhaicizant, la construirea Palatului, blocurile de piatră au fost înlocuite cu materiale uşoare şi mult mai puţin costisitoare. În plus, la decorarea unor săli, s-a folosit în premieră un material brevetat de Henri Coandă, denumit bois-ciment şi care imită lemnul de stejar.
Clădirea a fost dotată cu facilităţi ultramoderne pentru epoca respectivă, cum ar fi iluminatul electric, încălzitul (pneumatic), sistemul de ventilaţie, termostate, aspiratoare, care porneau toate de la subsol, unde se afla centrala maşinilor.
De asemenea, ţinând cont de cele 14 incendii care au afectat clădirile anterioare Palatului, arhitectul Berindei a ignifungat lemnăria podului cu un produs intitulat orniton, pentru acoperiş utilizând un material special, denumit eternită.
Cladirea, inaugurată pe 11 octombrie 1925, a servit drept Palat de Justiţie până în 1955 când a fost destinat găzduirii unora din cele mai de seamă instituţii culturale ale oraşului, reunite astăzi sub denumirea de Complexul Naţional Muzeal Moldova Iaşi.
