• deputații brăileni au opinii împărțite atunci când vine vorba despre a susține sau nu o inițiativă legislativă de schimbare a Constituției României în ceea ce privește atribuțiile și modul de funcționare a Curții Constituționale a României (CCR) • Andra Constantinescu (SOS România) și Florin Cîrligea (AUR) sunt singurii care au vorbit deschis despre necesitatea unui astfel de demers, având în vedere deciziile controversate și inatacabile ale CCR din ultima perioadă • deputații PSD Brăila au dat de înțeles că deciziile Curții ar trebui luate ca atare și acceptate, indiferent de ”supărarea unora”, în timp ce șeful PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a afirmat că ar susține o astfel de inițiativă, dar nu oricum, ci dacă ar veni de la specialiști în domeniu, după o amplă analiză • cât despre decizia care contribuie la secretizarea declarațiilor de avere ale demnitarilor și aleșilor, majoritatea parlamentarilor brăileni au afirmat că vor continua să își facă publice sursele de venit
Parlamentarii brăileni și-au prezentat, recent, opiniile cu privire la activitatea Curții Constituționale a României (CCR) și a deciziilor destul de controversate din ultima perioadă. Contactați de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” și întrebați dacă în cazul în care ar exista o inițiativă legislativă de schimbare a Constituției cu privire la atribuțiile și modul de funcționare a CCR, ar sprijini-o, aceștia au afișat păreri împărțite. Întrebarea a venit, bineînțeles, în contextul ultimelor decizii controversate și inatacabile ale Curții. Un exemplu recent este decizia legată de schimbarea regulilor privind declarațiile de avere în privința demnitarilor și aleșilor, care nu mai trebuie să completeze de acum înainte veniturile soților și copiilor, la pachet cu faptul că aceste documente importante nu vor mai fi publice.
Dintre reprezentanții Brăilei în Parlament, doar deputatul SOS România Andra Claudia Constantinescu și președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, au declarat că este nevoie de adoptarea unei asemenea inițiative legislative. Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a afirmat că ar fi de acord doar în baza unei analize temeinice venite din partea specialiștilor în domeniu, dar și în funcție de cum va arăta proiectul legislativ în cauză. De cealaltă parte, deputații PSD Brăila, Doinița Ciocan și Florin Mircea au explicat că deciziile Curții ar trebui acceptate, fără ”impulsul emoției de moment” și indiferent de ”supărarea unora”.
Totuși, despre declarațiile de avere toți parlamentarii întrebați au afirmat că vor continua să își facă publice veniturile.
Din păcate, senatorii Sorin Moise (PSD) și Silviu-Dorin Petrea (SOS România) nu ne-au oferit un punct de vedere pe acest subiect. Moise nu a putut fi contactat, iar Petrea a promis că va transmite un punct de vedere bine documentat, însă nu a revenit până la publicarea acestui articol.
Tabăra PSD Brăila nu se grăbește să taie din puterile CCR
Deputatul PSD Brăila Doinița Ciocan a afirmat că deciziile Curții trebuie respectate de toate instituțiile statului, așa cum prevede Constituția României, chiar dacă pot apărea ”provocări de eficiență” sau anumite ”percepții publice”.
”Constituția stabilește foarte clar că hotărârile Curții Constituționale sunt definitive, obligatorii, sens în care trebuie respectate de toate puterile statului. Orice instituție se poate confrunta cu provocări de eficiență sau cu percepții publice legate de transparență. De exemplu, dezbaterile generate de recenta decizie privind regulile declarațiilor de avere. Pentru această situație, cred în necesitatea transparenței, mai ales în cazul celor aleși sau numiți în funcții și demnități publice. În fața unor astfel de situații, Parlamentul are obligația de a evalua, cu calm și rigoare, dacă sunt necesare ajustări procedurale sau termene mai clare – însă numai printr-un proces constituțional amplu, cu consens politic și consultare publică reală. Până atunci, cred că responsabilitatea noastră principală este să explicăm cetățenilor drepturile și obligațiile CCR, să-i respectăm hotărârile și deciziile și să lucrăm, prin dialog instituțional, la sporirea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și la îmbunătățirea cadrului legal atunci când este realmente nevoie, nu sub impulsul emoției de moment”, a declarat Doinița Ciocan, dând de înțeles indirect că nu se numără printre cei ce ar dori modificarea Constituției și reglementarea atribuțiilor CCR.
O poziție oarecum similară a avut și colegul acesteia din Cameră, social-democratul Florin Mircea, care a vorbit în primul rând despre faptul că au existat mai multe încercări de dezbateri la nivelul Parlamentului pe această temă și că încă există astfel de inițiative legislative pe rol.
”Referitor la întrebarea dumneavoastră vreau să vă precizez că în prezent sunt în dezbaterea Parlamentului 7 proiecte de Lege de modificare a reglementărilor ce privesc activitatea Curții Constituționale. Din 1998 până în prezent au fost înregistrate 46 de propuneri de modificare a Legislației în materie. Dintre acestea 11 au devenit Legi, 26 de propuneri au fost respinse definitiv și cele 7 care sunt în lucru, unele mai noi, apărute la «supărarea unora», altele mai vechi adică 2021, 2022, 2023. După cum observăm legislația în privința Curții Constituționale nu a suscitat dorința sau nevoia de modificare. Reglementările Constituționale dar și Legea cadru de funcționare, cu micile modificări ulterioare, oferă un cadru favorabil de funcționare”, a afirmat Mircea.
Cât despre deciziile luate de CCR în ultima vreme, deputatul a afirmat că pot fi considerate ”controversate”, doar în măsura în care există o implicare emoțională, în general doar din partea unei tabere, în funcție de accepțiunile fiecăruia.
”Referitor la «decizii controversate»... e după cum ne convine fiecăruia dintre noi. Dacă decizia ne place atunci instituția care a dat-o «E CEA MAI TARE». Dacă decizia nu ne convine... atunci «E BUBA! Să plece acasă că ei nu se pricep!». Până la urmă Instituția și Judecătorii care sunt cei mai vizibili în această activitate analizează dosarele și deliberează ca orice instanță în funcție de Legislație, documentele puse la dosar și experiența/experiențele dumnealor”, a mai adăugat acesta.
Despre decizia privind secretizarea declarațiilor de avere, Florin Mircea a dorit să puncteze că pentru el nu are niciun efect diferit, deoarece în continuare își va publica declarațiile de avere, așa cum a făcut-o și până acum, fără a avea nicio problemă în a face acest lucru.
”M-ați întrebat dacă aș susține o propunere de modificare a Legislației în domeniu... La fel ca la toate inițiativele pe care le semnez să știți că și în acest domeniu aș semna cu condiția să mă documentez, să înțeleg motivarea și nevoia de schimbare. Și apoi... LA TREABĂ!!!”, ne-a transmis Mircea.
Alexandru Popa vrea ca decizia să fie luată de specialiștii în domeniu
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a afirmat că deși nu i se pare necesară secretizarea declarațiilor de avere și chiar dacă nu avea o problemă cu publicarea unor informații cât mai clare despre veniturile sale pentru toți cetățenii României și în mod special pentru cei ce i-au acordat voturile, nu își poate asuma că este necesară o tăiere a atribuțiilor CCR.
”Legat de declarațiile de avere, eu sunt de părere că este bine să le completăm și să le publicăm, mai ales noi, politicienii. Și să le completăm cu informații atât despre noi, cât și despre soțiile noastre. Pentru că oamenii trebuie să știe cu ce ne ocupăm, dacă am făcut ceva în viața noastră și de unde provin veniturile noastre. Dacă nu se știe de unde avem banii apoi va fi un mare semn de întrebare, care oricum planează vizavi de viața politică astăzi”, a afirmat Popa.
Deputatul a mai adăugat că ar susține o inițiativă de modificare a Constituției care să reglementeze atribuțiile CCR, dar nu oricum, ci doar în urma unei ample analize din partea specialiștilor în domeniu și în funcție de inițiativa în sine.
”Într-adevăr, CCR este foarte importantă și foarte puternică. Dar în același timp lucrurile acestea sunt unele foarte fine și trebuie judecate de profesioniști, în primul rând. Dar cu siguranță trebuie făcute anumite ajustări. Nu spun că sunt sau nu de acord, nu am spus asta. Dar am spus că profesioniștii și oamenii care au experiență în domeniu – judecătorii, procurorii, avocații -, trebuie să spună un punct de vedere bine întemeiat și unul care poate să ajute societatea românească. Depinde foarte mult de forma în care va fi o asemenea inițiativă. Da, aș sprijini, dar totuși depinde despre ce inițiativă este vorba. Nu pot să spun acum un da răspicat sau un nu clar. Depinde mult de forma în care vine în Parlament”, a explicat Popa.
Tabăra AUR ar susține modificarea Constituției
Asta a declarat președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, întrebat despre atribuțiile CCR. Acesta nu s-a ferit să afirme că anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut este cea mai controversată dintre deciziile Curții, considerând Curtea mai puternică decât Parlamentul României, lucru care nu i se pare normal.
”CCR este mult mai puternică decât Parlamentul României. Asta e clar! Să ne gândim la anularea alegerilor, în primul rând. Lăsați asta cu declarațiile de avere. Și aceasta a apărut deodată. Oare pentru ce?! Mie mi se pare că dacă nu ai nimic de ascuns, nu ai nimic de ascuns. Când te duci într-o funcție publică sau lucrezi direct la stat, trebuie să îți asumi treburile astea. Adică ești sigur de un loc de muncă până la adânci bătrâneți, nu ca la noi, în privat și trebuie să îți asumi. Vrei să lucrezi la stat?! Trebuie să știi că ai declarație de avere de făcut și publicat”, a afirmat Cîrligea.
Întrebat dacă ar sprijini o inițiativă de modificare a Constituției care să reglementeze atribuțiile CCR, acesta a răspuns afirmativ, completând că toți parlamentarii AUR ar face-o.
”Sigur că da. Bineînțeles. Tot partidul ar susține așa ceva, nu numai eu, personal. Problema este că mulți au spus bogdaproste (n.r. - referire la secretizarea averilor). Părerea mea este că trebuie făcut cum era înainte. Cu două treimi din voturi în Parlament să anulezi orice decizie a Curții Constituționale. Așa era înainte. Și așa mi s-ar părea normal. Pentru că, totuși, Parlamentul este voința poporului, nu Curtea Constituțională. Plus că și-au depășit mult atribuțiile! Despre chestiunea cu anularea alegerilor nici nu mai vorbesc. La asta cu declarațiile, hai să spunem că ar fi fost un punct dintr-o lege, care nu era constituțională. Mă rog. Dar cealaltă, nu avea nicio treabă CCR cu anularea alegerilor!”, a mai spus Cîrligea.
Andra Claudia Constantinescu: «Consider că o astfel de discuție este legitimă și necesară»
Deputatul SOS România Brăila Andra Claudia Constantinescu a dat de înțeles că ar susține o astfel de inițiativă, deoarece consideră că este nevoie de o discuție privitoare la atribuțiile CCR.
”În privința unei eventuale inițiative legislative de modificare a Constituției referitoare la atribuțiile și funcționarea Curții Constituționale, consider că o astfel de discuție este legitimă și necesară, mai ales în contextul în care încrederea cetățenilor în instituțiile statului depinde în mod direct de transparența, coerența și responsabilitatea acestora. Orice reformă, însă, trebuie să fie bine fundamentată, să respecte principiile statului de drept și să asigure un echilibru între puterile statului”, a afirmat aceasta.
Deputatul și-a manifestat îngrijorarea față de decizia Curții legată de secretizarea declarațiilor de avere ale aleșilor și demnitarilor, punctând că este un pas în direcția opusă față de ceea ce are nevoie societatea românească.
”Cât despre decizia recentă a CCR care deschide posibilitatea secretizării declarațiilor de avere ale demnitarilor și funcționarilor publici, consider că este o hotărâre profund greșită și periculoasă pentru sănătatea democrației din România. Declarațiile de avere nu sunt simple formalități birocratice – ele reprezintă un instrument fundamental pentru exercitarea controlului civic, pentru combaterea corupției și pentru menținerea încrederii cetățenilor în integritatea celor care ocupă funcții publice. Prin accesul public la aceste declarații, societatea are posibilitatea să verifice dacă averile acumulate sunt justificate și conforme cu veniturile legale, ceea ce descurajează abuzurile și traficul de influență. Secretizarea acestora poate deschide larg ușa către îmbogățirea nejustificată, consolidarea unor rețele de interese oculte și, în cele din urmă, către o izolare a puterii față de cei pe care ar trebui să-i servească. România nu are nevoie de mai multă opacitate, ci de mai multă transparență, mai multă responsabilitate publică și un angajament real față de valorile europene. O democrație matură se întărește prin deschidere și prin reguli clare, aplicate egal tuturor. Orice pas înapoi în privința transparenței este, din păcate, un pas înainte spre neîncredere și abuz”, a conchis parlamentarul SOS.
