Mergi la conţinutul principal

Parlamentul European a dat în judecată Comisia Europeană

* asta deoarece CE, prin Ursula von der Leyen, a activat o procedură de ocolire a legislativului european în privința fondului de 150 de miliarde de euro aferent planului de înarmare * ”Parlamentul a depus astăzi (20 august-n.n) o plângere la Curtea de Justiție pentru a anula regulamentul SAFE'', a precizat serviciul de presă al PE * ”Soluția este o colaborare instituțională corectă la Bruxelles, pentru a evita suspiciunile și eventualele situații controversate”, ne-a declarat Europarlamentarul Mihai Tudose

Parlamentul European a decis să dea în judecată Consiliul UE în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) după ce Comisia Europeană a activat o procedură de ocolire a legislativului european în privința fondului de 150 de miliarde de euro aferent planului ReARM Readiness 2030, a anunțat săptămâna trecută serviciul de presă al PE, citat de Euractiv.

''Parlamentul a depus astăzi (20 august-n.n) o plângere la Curtea de Justiție pentru a anula regulamentul SAFE'', a precizat serviciul de presă al PE. În luna martie, Comisia Europeană a prezentat planul ReARM Europe (redenumit ulterior ReARM Readiness 2030), care prevede mobilizarea a până la 800 miliarde de euro pentru a dota Uniunea Europeană cu o ''descurajare credibilă'' la orizontul anului 2030.

Planul include împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru achiziții de echipament militar produs în Europa, finanțate prin SAFE. Astfel, țările membre UE se vor putea împrumuta pentru a achiziționa echipamente militare produse în Europa, iar alte state, precum Ucraina, pentru proiecte care le consolidează apărarea și stimulează industria de apărare europeană.

În luna mai, miniștrii din țările membre UE și-au dat aprobarea finală, fără a consulta Parlamentul European. Până acum, 18 țări UE s-au declarat oficial interesate să ia cu împrumut prin SAFE fonduri în valoare de cel puțin 127 de miliarde de euro.

Deși PE a subliniat că ''instrumentul are sprijinul deplin al Parlamentului'', problema este ''baza juridică pentru care s-a optat și care subminează legitimitatea democratică''.

Pentru a ocoli Parlamentul European, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apelat la articolul 122 al Tratatului privind funcționarea UE, articol în mod normal rezervat unor situații de urgență precum pandemia de COVID-19. Acest articol permite ca o propunere să ocolească negocierile cu Parlamentul European și să ajungă direct la Consiliu pentru negociere și adoptare. Rolul PE ar fi redus în acest caz doar la prezentarea de sugestii și la solicitarea de dezbateri.

La finalul lunii aprilie, Comisia de afaceri juridice a PE (JURI) a adoptat o opinie ce respinge abordarea Comisiei Europene. Conform experților PE, articolul 122 este instrumentul greșit în acest caz. Propunerea, așa cum a fost ea formulată de Comisia Europeană, nu întrunește condițiile pentru procedura de urgență și duce lipsă de o bază juridică solidă.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a avertizat că executivul UE ar putea fi adus în fața instanței europene

Într-o scrisoare trimisă șefei Comisiei Europene în luna mai, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a avertizat că executivul UE ar putea fi adus în fața instanței europene. Von der Leyen a respins poziția PE, susținând că utilizarea clauzei de urgență este ''deplin justificată'' întrucât SAFE este ''un răspuns excepțional și temporar la o provocare urgentă și existențială''.

Decizia Parlamentului European de a contesta în fața CJUE regulamentul SAFE are efecte majore atât pe plan politic, cât și instituțional: ea deschide un conflict de competențe între legislativul european și Comisia/Consiliul UE, punând sub semnul întrebării legitimitatea democratică a celui mai mare program de investiții comune în apărare din istoria Uniunii. Dacă CJUE va da dreptate Parlamentului, regulamentul SAFE ar putea fi anulat sau suspendat, ceea ce ar întârzia accesarea celor 150 de miliarde de euro din planul ReARM Readiness 2030 și ar crea incertitudine pentru statele care deja și-au anunțat intenția de a contracta împrumuturi. Totodată, cazul ar putea stabili un precedent privind limitele utilizării articolului 122 TFUE, restrângând posibilitatea Comisiei de a ocoli Parlamentul sub pretextul urgenței. Dincolo de aspectele juridice, disputa riscă să tensioneze relația dintre Ursula von der Leyen și Parlament, chiar în contextul în care instituțiile UE încearcă să proiecteze unitate și credibilitate strategică în fața amenințărilor externe.

 

Mihai Tudose: ”Nu e o chestiune de orgoliu instituțional, ci de control democratic, de transparență - și nu sunt aspecte de neglijat după scandalul achizițiilor secretizate de vaccinuri anti-Covid...

 

Întrebat despre acest conflict instituțional, europarlamentarul PSD Mihai Tudose ne-a declarat: ”Disputa juridică dintre instituțiile europene pică cum nu se poate mai prost. Nu de asta era nevoie acum la vârful UE. Și am în vedere atât contextul negocierilor privind Ucraina, cât și urgența consolidării capacității defensive a Europei.
Vreau să fie clar un lucru: Parlamentul European susține programul SAFE de împrumuturi pentru apărare, propus de Comisia Europeană. E prima inițiativă solidă în plan militar la nivelul UE, vorbim de un buget în sfârșit serios pentru apărare, de 150 de miliarde de euro.
Problema e procedura de urgență la care a recurs Comisia, în temeiul art. 122 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, care se referă la situații de urgență, cum a fost cazul în pandemie. Asta presupune accelerarea procedurii de adoptare, prin excluderea Parlamentului și aici nu e o chestiune de orgoliu instituțional, ci de control democratic, de transparență - și nu sunt aspecte de neglijat după scandalul achizițiilor secretizate de vaccinuri anti-Covid...
Încă din luna mai, președinta Parlamentului, dna Metsola, a avertizat în legătură cu acțiunea la Curtea de Justiție a UE, dar președinta Comisiei Europene a respins cererea noastră de schimbare a temeiului juridic pentru instrumentul SAFE.
Pe de altă parte, Parlamentul are în vedere faptul că 18 state membre, inclusiv România, au aplicat deja pentru fonduri SAFE, cererile însumând până acum peste 127 de miliarde de euro.
De aceea, în plângerea adresată Curții, Parlamentul a solicitat menținerea efectelor regulamentului până la adoptarea altuia care să-l înlocuiască.
Soluția este o colaborare instituțională corectă la Bruxelles, pentru a evita suspiciunile și eventualele situații controversate în legătură cu acest plan esențial pentru Europa - capacitatea de a se apăra”.
Mihai Tudose

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0740-080289
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro