Piaţa Mare are toate şansele să scape de soarta Pieţei Concordia care, după cum se ştie, a ajuns în bună parte proprietatea unui controversat om de afaceri local. Magistraţii gălăţeni de la Curtea de Apel au respins acţiunea promovată de revendicatorul Vasile Stupic, cel care cere 1.266 mp pe amplasamentul Pieţei Halelor. Municipalitatea poate răsufla uşurată: a reuşit şi la faza de apel să menţină integritatea celei mai mari pieţe din Brăila. Curtea de Apel Galaţi a rezonat cu decizia Tribunalului Brăila, care, de la bun început, i-a respins lui Stupic halucinanta cerere de retrocedare a lotului de aproape 1.270 mp chiar la marginea pieţei publice. Deocamdată, instanţa de la Galaţi nu a făcut comunicarea către părţi a deciziei cu privire la acest controversat caz, dar este de aşteptat ca revendicatorul să meargă la instanţa supremă în demersul său. Totuşi, şansale sale de câştig sunt drastic reduse, pentru că deja a pierdut la două instanţe, la Brăila şi în apel la Galaţi. Nu sunt excluse însă "surprizele", pentru că - nu-i aşa? - trăim în România, cu adevărat ţara tuturor posibilităţilor.
Veste bună în cazul ce a scandalizat comunitatea locală legat de cererea unui braşovean care vrea o bucată din Piaţa Mare! Instanţa de la Galaţi a respins ca nefondat apelul formulat de Vasile Stupic împotriva sentinţei civile a Tribunalului Brăila care, la judecata pe fond, nu i-a dat dreptate petentului în acţiunea de revendicare. În 13 termene, Curtea de Apel Galaţi a administrat toate probele aduse de părţile în proces şi a ajuns la concluzia, logică de altfel, că asistăm la o piesă de teatru absurd, în care se încearcă spolierea domeniului public al oraşului, chiar dacă există o atestare publică a pieţei, cu documente, încă din 1925. Ce-i drept, nu ar fi fost prima încercare de acest gen: să nu uităm cazul Piaţa Concordia unde, pe aceeaşi formulă juridică, s-a ajuns la retrocedarea în natură a terenurilor de sub piaţă. Revenind, însă, la recenta decizie a Curţii de Apel, aceasta a venit după o perioadă de 15 luni în care Stupic s-a judecat la Galaţi cu Primăria Brăila şi cu Administraţia Pieţelor şi Târgurilor. În final, iată, instanţa a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul Stupic Vasile împotriva sentinţei civile nr. 1.169 din 19.10.2010 pronunţată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. 2.337/113/2010. Totuşi, revendicatorul are deschisă calea instanţei supreme, pentru că poate formula recurs în termen de 15 zile de la comunicarea deciziei CA Galaţi. Deocamdată, pe portalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu apare niciun dosar legat de cazul de la Brăila.
Nici Tribunalul Brăila nu a fost convins de cererea lui Stupic
După exemplul spolierii de terenuri a Pieţei Concordia, la câţiva ani după Revoluţie, a apărut un revendicator şi pentru o bucată importantă din Piaţa Mare. Mai precis, un lot de circa 1.270 mp, care este cerut în natură de fostul proprietar, după ce, iniţial, se mulţumise doar cu despăgubiri băneşti. Întâmplător sau nu, povestea are aceiaşi actori principali, pe semnăturile cărora au fost retrocedate trei loturi de teren în Concordia: şefa juriştilor Primăriei, Angelica Pamfil, fostul secretar al Primăriei, Iorga Stoian, şi fostul primar Constantin Cibu. Încercarea de a pune mâna pe bucata din Piaţa Mare a fost atât de grosolană, încât s-a ajuns ca sub semnăturile oficiale ale celor trei să se legifereze sintagma "strada Griviţei (fostă str. Mihai Bravu)". O aberaţie cruntă, întrucât niciodată în istoria oraşului cele două străzi nu au fost confundate. Mai mult, dovada edificatoare asupra regimului de proprietate în cazul terenului de sub Piaţa Mare o constituie documente publice aflate în Arhivele Naţionale. În aceste acte se menţionează dreptul exclusiv de proprietate al municipalităţii, începând cu anul 1874, asupra terenului pe care este construită Piaţa Mare. Argumentul a atârnat greu în balanţa Tribunalului Brăila care, în motivarea hotărârii de respingere a cererii lui Stupic, a arătat că nu s-a făcut dovada faptului că terenul revendicat este situat pe amplasamentul Pieţei Mari. În plus, instanţa de la Brăila a reţinut şi existenţa "confuziei" legate de sintagma "Str Mihai Bravu, fostă Griviţa". Pentru desfiinţarea acestei "confuzii", instanţa a invocat documentele cadastrale depuse de Administraţia Pieţelor, din care rezultă fără echivoc faptul că terenul pe care se dorea a fi poziţionat lotul revendicat (adică str. 1 Decembrie 1918 colţ cu strada Griviţa) a aparţinut domeniului public al municipiului, fiind construite Halele Centrale (actuala Piaţa Mare), datând încă din 1925.
Stupic a cerut iniţial 1.700 mp şi a primit loc de casă de 435 mp
După acest eşec, Stupic a schimbat strategia de abordare a problemei şi a venit cu o nouă variantă, în care poziţionarea lotului era pe zona dinspre strada Roşiori, acolo unde este amenajat Sectorul Fructe al pieţei. Ba chiar, pe parcursul anului trecut, un expert numit de Curtea de Apel Galaţi a venit la Brăila pentru a se lămuri la faţa locului cum stau lucrurile. La măsurători au asistat şi reprezentanţi ai Administraţiei Pieţelor, dar şi ai Primăriei, care au avut mandatul de a convinge expertul că solicitarea lui Stupic este o aberaţie, aducând ca principal argument inventarierea domeniului public realizată cu peste 70 de ani în urmă, documente care atestă negru pe alb că bucata de teren este proprietate publică încă din 1874.
Cazul Stupic a devenit cunoscut după ce cotidianul nostru a publicat o serie de materiale în care a prezentat încercarea de trecere în sectorul privat a unei bucăţi de 1.266 mp din piaţă. Concret, Vasile Stupic, domiciliat în Braşov, este unicul moştenitor al Rodicăi Stupic, fosta soţie, a cărei familii deţinuse la începutul secolului trecut un lot de teren în suprafaţă de circa 1.700 mp şi un imobil având adresa "str Regală nr. 176, colţ cu Mihai Bravu (Piaţa Poporului)". Notificarea soţilor Stupic a fost soluţionată iniţial în 2005, când fostul primar Constantin Cibu a stabilit despăgubirea în bani a petentului. Din întreg lotul de 1.701 mp pentru care s-a făcut notificarea iniţială, petentului i s-a acordat în compensaţie şi un loc de casă de 435 mp, cu adresa strada Poporului nr. 20.
"Nu avea nicio bază solicitarea petentului"
"Decizia instanţei de la Galaţi reflectă, de fapt, o stare de normalitate. Este de înţeles încercarea de a reintra în posesia proprietăţilor bunicilor sau a străbunicilor, dar în cazul de faţă este o situaţie anormală, pentru că nu avea nicio bază de discuţie sau un document care să ateste dreptul de proprietate pe locaţia din Piaţa Mare. Tot ce se dorea era să se ia o bucată din piaţă, asta deşi este atestată ca fiind proprietate publică a municipiului încă de la începutul secolului XX. Nu avea nicio bază solicitarea petentului referitoare la poziţionarea lotului de teren revendicat pe amplasamentul pieţei, iar instanţa a analizat foarte bine toate argumentele noastre şi, iată, a decis în favoarea municipalităţii", ne-a declarat Aurel Simionescu, primarul Brăilei. De asemenea, el a mai punctat că, în contextul în care două instanţe s-au pronunţat împotriva cererii lui Stupic, este puţin probabil ca instanţa supremă să răstoarne situaţia.
Acelaşi punct de vedere l-a exprimat şi Costel Bălan, directorul Administraţiei Pieţelor, parte în dosarul Stupic: "Este evident că nu are temei cererea revendicatorului legată de retrocedarea în natură a unui lot pe amplasamentul Pieţei Halelor. Mai mult, nici documente clare nu a prezentat în instanţă pentru a-şi susţine cererea de retrocedare. În mod evident, argumentul decisiv pentru respingerea pretenţiilor lui Stupic în ce priveşte Piaţa Halelor a fost dat de documentele de arhivă depuse la dosar cu acea inventariere a domeniului public făcută la 1925, în care se menţionează în mod expres faptul că terenul proprietate publică a municipiului a fost rezervat încă de la 1874 pentru obiectiv piaţă".
