• bazinele de captare au nevoie de decolmatare și supraveghere continuă, inclusiv cu ajutorul unor scafandri, pentru ca pompele să poată fi menținute în funcțiune • activitatea ANIF Brăila este îngrenunată și din cauza unor restricții impuse de Apele Române, care limitează cantitatea de apă ce poate fi preluată din Dunăre
Ploile recente nu au acoperit tot judeţul iar deficitul de apă din sol, temperaturile extreme şi nevoia de apă a culturilor agricole fac necesară continuarea irigatului. Numai că scăderea debitului Dunării dar şi o serie de alte probleme au obligat conducerea sucursalei brăilene a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) Brăila să intervină urgent în mai multe zone. Amănunte despre aceste lucruri am aflat de la Alfredo Pascale, reprezentantul filialei, care de la început a ţinut să sublinieze sprijinul cu fonduri acordat imediat de către ANIF Bucureşti.
Potrivit sursei citate, la kilometrul 196, pe Dunăre, se intervine la nişa staţiei plutitoare de la Gropeni. Aceasta a fost decolmatată în urmă cu 6 ani, însă în ultimii 2-3 ani nivelul Dunării este atât de mic încât captarea apei devine problematică. Acum, de exemplu, apa are sub 1 metru, faţă de 2 metri cât este necesar. Până la sosirea în aceste zile a unui excavator cu braţ foarte lung montat pe o gabară de 100 de tone, pentru îndepărtarea mâlului şi aluviunilor depuse, s-a apelat la un scafandru care să îndepărteze crengile, materialul plastic etc din zona de absorbţie a pompei. Din fericire, aici apa este curată şi nu afectează pompa care, prin canalul CA1, trebuie să asigure apă până la 52 km distanță, pentru 43.000 hectare de pe raza Unităților Administrativ Teritoriale (UAT) Gropeni, Unirea, Urleasca, Romanu, Gemenele, Scorţaru Nou şi Râmnicelu. De reţinut şi faptul că prizele de la km196 Gropeni - Chiscani şi Stăncuţa funcţionează sub cota minimă, cu un randament mai mic de 50%. “Acest aspect forţează agregatele şi creşte consumul de energie electrică. Avem probleme şi pe circa 2000 ha din cele mai sus amintite, dar apelându-se la bunăvoinţa şi înţelegerea fermierilor, s-a stabilit un program de irigare pentru ca apa, chiar dacă e mai puţină, să ajungă totuși până la capetele canalelor. Sunt dificultăţi și la Tichileşti din cauza randamentelor mici generate de nivelul scăzut al apei în priza de la Chiscani. Iar de câteva zile se desfăşoară lucrări de mentenanţă pe nişă, pentru rezolvarea problemelor similare existente pe Terasa Viziru”, ne-a informat inginerul Pascale.
Bine cel puţin că pe ramura Ialomiţa - Călmăţui sunt debite duble faţă de cele din ultimii 30 de ani, ajungându-se la 4-5 mc/secundă (4 miliarde de mc/zi!), graţie celor trei agregate modernizate anul trecut la stația SRPA-1 de la Spiru Haret. De fapt, aici s-a pornit şi staţia secundară din apropiere, aflată în rezervă pentru situaţii critice. Tot în zonă, la stația IM Gheorghiu va fi adus un utilaj care să rezolve probleme de natură mecanică, odată cu închirierea unui parc naval. La capitolul “de bine” este şi faptul că la Nămoloasa, pe Siret şi pe Buzău sunt debite normale, iar prognozele arată că și Dunărea va creşte în următoarele 10 zile.
Restricţii peste restricții
Conducerea ANIF Brăila reclamă anumite inadvertențe care îngreunează activitatea de irigații. Este vorba despre ordine primite de la nivel central de impun anumite restricții. “ În baza datelor transmise de la Administrațiile Bazinale a Apelor Dobrogea sau Buzău s-a dispus ca în Insula Mare a Brăilei, pe canalul Măcin, să se funcţioneze în limita unor restricţii care afectează fermele de pe raza UAT Măraşu, Frecăţei şi Gropeni, respectiv cele de la Filipoiu, Maicanu, Gemenele, Salcia, Băndoiu şi Titcov, care însumeză peste 30.000 de hectare. Probabil, cei de la Apele Române au nişte măsurători, calcule şi argumente de care noi nu ştim… Oricum, şi prizele de la km 196 sunt sub restricţiile impuse de Apele Române, care au impus prelevarea doar a 50 – 60% din sursa navală. Ceea ce, repet, conduce la funcţionarea agregatelor sub capacitate, cu randamente scăzute şi costuri mari. Am intervenit la Bucureşti şi sperăm să fim înţeleşi. Nu de alta, dar chiar şi la debitul actual al Dunării (2500 mc/sec. faţă de cel normal de 6000 mc/sec), noi consumăm doar 1% din debitul total al Dunării! Cât priveşte prognozele Institutului Național de Meteorologie și Hidrologie despre cotele apelor Dunării, ele mai mult lipsesc sau nu sunt actualizate, pentru a şti şi noi ce măsuri preventive să luăm”, ne-a declarat Alfredo Pascale, reprezentantul ANIF Brăila.
