Nicolăescu a fost întrebat care va fi strategia pentru dezbaterea bugetului de stat, în ceea ce priveşte susţinerea amendamentelor parlamentarilor. "Încercăm să facem o altă abordare (faţă de anii anteriori, n.r.), şi anume: dacă amendamentele de fond, amendamentele fundamentale pe care le propunem vor reuşi într-o anumită măsură să treacă, atunci vor fi resursele disponibile pentru celelalte amendamente. Dacă aceste amendamente nu trec este absurd să mai susţii câteva mii de amendamente dacă nu ai resursă, resursa se creează din amendamentele de fond, atunci va fi lupta cu adevărat, cred eu consistentă, şi de poziţie politică fundamentată", a explicat viceliderul deputaţilor PNL.
Nicolăescu a prezentat cele zece măsuri propuse de USL, prin intermediul unor amendamente la bugetul pe 2012, precizând că aplicarea acestora va aduce un plus de 0,7% din PIB, adică circa un miliard de euro.
În acest sens, viceliderul deputaţilor PNL a explicat impactul şi efectul amendamentelor susţinute de USL. "Reducerea contribuţiilor la asigurările sociale cu 5 puncte procentuale la angajator, cu efect pe scăderea costului forţei de muncă, dar creşterea numărului de locuri de muncă, a competitivităţii, a reducerii muncii la negru. Posibila diminuare a veniturilor bugetare va fi de maximum 0,5% din PIB într-o primă etapă, cu compensare din încasări suplimentare în circa un an de zile", a susţinut Nicolăescu.
"Reducerea TVA (începerea reducerii eşalonate a TVA, cu 1 punct procentual pe an, din 2012 pentru a se reveni spre 19% în 2016). Se anticipează o reducere a încasărilor bugetare de circa 0,3% din PIB, dar cu efect temporar, pentru că prin aplicarea corelată a tuturor măsurilor se va realiza creştere economică, de consum intern care va absorbi uşor acest efect. Introducerea unei scheme speciale de TVA pentru agricultură, care să determine scăderea acesteia pentru produse agricole - 9% către bugetul de stat şi 15% să se întoarcă la producător. La prima vedere pierderea de TVA va fi de circa 0,2% din PIB, însă de fapt creşterea ar trebui să fie de peste 2% din PIB prin fiscalizarea unei părţi din producţia agricolă care astăzi se desface la negru", a mai arătat liberalul.
Mai mult, el a susţinut "respectarea legii actuale, aflată în vigoare, în ceea ce priveste indexarea pensiilor cu rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea salariului mediu pe economie". "Deşi se estimează o creştere a cheltuielilor bugetare cu 0,4% măsura va contribui la relansarea consumului intern prin creşterea veniturilor nete ale pensionarilor. O reaşezare a pensiilor speciale, care a avut efect invers celui anunţat, respectiv majorarea pensiilor celor care nu au contribuit şi ar trebui menţinuţi în sfera bugetului de stat, nu ar afecta fondul de pensii constituit din contribuţii", a mai susţinut Nicolăescu.
"Menţinerea cotei de cofinanţare de la buget pentru proiectele derulate cu fonduri europene pentru că nu are nici un efect bugetar, dar creşte cu circa două treimi absorbţia acestor fonduri, urmare diminuării cofinanţării de la 15% la 5% prin hotărârea Parlamentului European", a mai precizat deputatul PNL.
În ceea ce priveşte măsurile care ar determina venituri suplimentare la buget, Nicolăescu a enunţat "blocarea cheltuielilor de partid - suspendarea Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii şi a altor cheltuieli similare, care nu se fac decât prin clientela de partid". "Economia este de circa 3,7% din PIB pentru viitorii ani, însă din anul următor diminuează cheltuielile cu finanţarea deficitului bugetar", a mai susţine PNL.
"Reducerea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, pentru oprirea risipei actuale, cu excepţia cheltuielilor pentru medicamente, materiale sanitare şi utilităţi.
Economia rezultată va fi de circa 0,9% din PIB. Obligarea primului-ministru de a nu mai folosi fondul de rezerva al guvernului decât pentru situaţii de urgenţă (catastrofe naturale), în locul alocării de fonduri primarilor puterii. Se estimează o economie de circa 0,8% din PIB", a mai spus Nicolăescu.
"Menţinerea actualei contribuiţii la pilonul 2 de pensii (pensiile administrate privat), care sĂ asigure un anume echilibru bugetar. Stimularea de atragere de fonduri europene, care sa completeze fondurile interne şi care să ajungă în economie pentru crearea de noi locuri de muncă. Prin această măsură se pot aduce venituri bugetare de circa 0,7% din PIB urmare a creşterii locurilor de muncă, a consumului, a creării de valoare adăugată, respectiv mai multe impozite şi taxe colectate la buget", a mai explicat deputatul PNL.
