• Guvernul Ilie Bolojan a publicat, marți, harta privind reducerea posturilor ocupate la nivelul primăriilor și consiliilor județene din România • dacă unele județe au fost lovite destul de dur, Județul Brăila stă destul de bine • potrivit simulării Executivului, ar trebui concediați 141 de funcționari, deci 8% • în Galați, prin comparație, discutăm despre concedierea a 17% din angajați, adică peste 500 de angajați • Brăila, în schimb, pe municipiu, ar putea face angajări, atât de bine stă • primarul Dragomir nu dă pe nimeni afară, dar nici nu face angajări, ci investește în proiecte banii economisiți • președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac (liderul PSD Brăila), avertizează că situația este mai complicată decât pare și că mulți dintre funcționarii ce vor fi disponibilizați ar putea acționa autoritățile în instanță, iar dacă vor avea câștig de cauză, cheltuielile ar putea fi mult mai mari decât cele cu salariile în prezent
Guvernul Ilie Bolojan a publicat, marți, o hartă interactivă, alături de o simulare privind reducerea posturilor ocupate în administrația publică locală din România. Simularea prevede reducerea cu 10% a posturilor ocupate la nivelul țării. Județul Brăila însă stă foarte bine, comparativ cu alte județe din țară. Potrivit datelor publicate pe site-ul Guvernului, numărul total de posturi aprobate în județul nostru în funcție de populație este în prezent de 2.604, din care ocupate sunt doar 1.667. După reducerea de personal solicitată de Executiv, în județul nostru ar trebui să rămână 1.744 de posturi ocupate. Teoretic, dacă s-ar putea face o redistribuire, acceptată desigur de salariați, per total județ la Brăila nu ar fi dat afară niciun angajat din administrație. Dacă discutăm situația pe fiecare unitate administrativ teritorială din județ, harta Guvernului afișează o reducere cu 141 de posturi ocupate (-8%). În același context, numărul unităților administrativ-teritoriale din județul Brăila ce vor fi afectate de schimbările cerute de Guvern se ridică la 27 (60%), potrivit datelor urcate pe gov.ro. Situația generală la Brăila, însă, este una foarte bună comparativ cu Județul Galați, de exemplu, unde după cum arată datele Guvernului, primăriile și consiliul județean de acolo ar urma să concedieze 522 de funcționari, dacă propunerea premierului Ilie Bolojan de reformă a administrației locale va fi adoptată. Primăriile și CJ Galați ar trebui să concedieze 17% dintre angajați.
În această simulare, totuși, nu sunt incluse în calcul și posturile de la companiile de stat, ci doar angajații din primării și consiliile județene. De asemenea, după cum punctează reprezentanții Executivului, totalul ce reiese după aplicarea reducerii propuse include și posturi vacante din unele Unități Administrativ-Teritoriale (UAT).
Revenind la Județul Brăila, potrivit datelor publicate de Executiv, s-au făcut două simulări: o reducere cu 10% a posturilor ocupate (40% a numărului maxim aprobat de posturi) și o reducere cu 15% a posturilor ocupate (45% a numărului maxim aprobat de posturi). Guvernul a atașat un fișier Excel, unde pot fi văzute datele rezultate în baza acestei simulări pentru fiecare județ în parte, totul defalcat pe UAT-uri.
Primăria Brăila ar putea face angajări
La Municipiul Brăila avem un maxim actual de posturi, conform legii, de 862, dar doar 405 dintre acestea sunt ocupate în prezent. La un maxim propus cu reducere de 40%, posturile disponibile pentru Primăria Brăila ar fi de 579, iar cu 45% de 548. Cu alte cuvinte, Primăria Brăila stă chiar bine, având dreptul la 174 de posturi în plus (la reducerea de 40%), respectiv, 143 (la reducerea de 45%).
”Într-adevăr, Primăria Brăila, conform populației, are dreptul la 862 de angajați, dar noi avem 405. Având în vedere această realitate, niciun angajat nu va fi dat afară, dar, deși avem dreptul, nici nu vom face angajări. Avem în vedere două aspecte: în primul rând, serviciile oferite populației nu vor avea de suferit și se vor desfășura ca și până acum. În al doilea rând, banii pe care îi puteam plăti pentru salarii au fost și vor fi folosiți pentru modernizarea străzilor, parcărilor, locurilor de joacă, grădinițelor, școlilor, liceelor și cofinanțării proiectelor cu fonduri europene. Nu comentez faptul ca primării similare cu noi au 300 de angajați mai mult ca noi... Eu, de exemplu, am considerat că banii publici trebuie să fie folosiți pentru investiții nu pentru salarii”, ne-a declarat primarul Marian Dragomir.
Francisk Chiriac, președinte CJ, avertisment important
La Consiliul Județean Brăila, există 450 de posturi dacă ne uităm la numărul maxim actual permis conform legii, însă doar 332 de posturi sunt ocupate în prezent. Numărul maxim de posturi propus cu reducere de 40% ar fi de 300, în timp ce reducerea de 45% ar însemna 283 de posturi rămase. Cu alte cuvinte, diferența numărului redus cu 40% față de posturile ocupate ar fi de 32 posturi în minus, iar diferența numărului redus cu 45% vs. posturile ocupate ar fi de 49.
Întrebat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” despre simularea făcută de Guvernul Ilie Bolojan și efectele pe care disponibilizarea unora dintre funcționari le-ar putea avea, președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila), a dorit să vină cu câteva avertismente. Concret, l-am întrebat pe președintele CJ Brăila, ce se va face cu banii economisiți prin limitarea angajărilor. De asemenea, dacă este productivă această tăiere uniformă a posturilor din administrație fără a se ține seama de specificul UAT-urilor. Chiriac a punctat că va încerca să transfere orice economie făcută prin acest mijloc către viitoare investiții. Totuși, a atras atenția că procedura aleasă de actualul Executiv ar mai putea avea parte de unele modificări.
”Cu siguranță, ca și până acum, economiile de la salarii au mers către investiții. Nu se pune problema ca banii să meargă în altă parte. Cât despre tăierea uniformă a posturilor, într-adevăr nu mi se pare corectă, pentru că fiecare județ are specificul său. Trebuie făcută o analiză mult mai amplă în ceea ce privește numărul de posturi. Dacă facem o comparație, vă dau ca exemplu Oradea, unde a fost domnul premier Ilie Bolojan, acolo sunt mult mai multe posturi ocupate în prezent decât în Brăila. Cel puțin asta reiese dintr-o statistică, dar și dintr-o analiză făcută de Ziarul Financiar”, a declarat Chiriac.
Întrebat, de asemenea, cum va influența activitatea CJ Brăila această măsură a Executivului privind disponibilizările, mai ales având în vedere că în prezent salariile din administrația publică locală pe poziții importante nu sunt dintre cele mai atractive pentru a convinge specialiștii să lucreze pentru statul român și nu pentru companii private, Chiriac a recunoscut că se așteaptă la un scenariu dificil.
”Într-adevăr, nu sunt salarii foarte mari și chiar avem nevoie de specialiști, de ingineri de drumuri, de ingineri instalații și așa mai departe. În general, oamenii merg către privat. O să vedem ce se va întâmpla, noi încercăm să supraviețuim și cu această restructurare. Dar va îngreuna foarte mult implementarea proiectelor pe care le avem în derulare și viitoarele proiecte. Ne trebuie oameni competenți, bine plătiți și în administrație, nu numai în privat. Adică făcând o comparație, dacă ne uităm la companiile de stat, la companiile neproductive unde directorii au niște salarii, toată lumea știe cât de mari, vă spun că sunt oameni foarte buni în administrația publică care ar merita salarii mai mari. Acesta este un lucru de care noi, PSD, am ținut cont de fiecare dată și am mărit salariile bugetarilor, astfel încât să avem performanță administrativă. Dar revenind la această măsură, repet, va îngreuna implementarea proiectelor din punctul meu de vedere”, a mai precizat Chiriac.
Mai mult, președintele CJ Brăila a dorit să avertizeze încă de acum asupra faptului că se așteaptă ca mulți dintre funcționarii ce vor fi disponibilizați în baza deciziei Guvernului să acționeze în instanță. Chiriac a atras atenția că dacă aceștia vor câștiga procesele, lucru care s-a mai întâmplat, cheltuielile finale ar putea fi chiar mai mari decât cele salariale din prezent.
”O să facem această restructurare, vedem cum o facem, cum vor fi stabilite termenele, dar cu siguranță funcționarii vor da în judecată, pentru că ei au dat un concurs pentru postul respectiv. Vom avea destul de multe procese și mă tem că vom plăti de două ori mai mult, pentru că dacă oamenii câștigă procesele în instanță, automat trebuie să le dai salariile, dobânzile și trebuie să îi reangajezi și pe post, din nou. S-a mai întâmplat. Cu alte cuvinte, acest lucru trebuia făcut treptat, etapizat. Posturile erau blocate pentru cei care vor ieși la pensie. Mai sunt și posturi neocupate care ar fi trebuit desființate și încet-încet să avem o reașezare pe tot ce înseamnă parte de administrație, într-o perioadă de 1-2 ani de zile. Eu cred că era mult mai simplu de făcut așa și mai corect. Nu să tăiem repede «cu barda» și abia apoi făcută o reașezare, pentru că o să fie o degringoladă, evident!”, a afirmat sursa citată.
Cât despre simularea Guvernului privind tăierile de posturi din primării și consilii județene la nivel național, Chiriac a mai indicat că Executivul ar trebui să se concentreze și pe măsuri legate de digitalizare și instruirea populației în acest sens.
”Au fost făcute atât de multe analize încât nici nu mai știm ce să credem. La 10%, 20%, 25%, la 40%, la 45%, că o face Guvernul, ministrul ne-a mai trimis încă o adresă în care ni se cere să analizăm încă o dată, să facem, să le spunem. Cred că se va mai analiza și la nivel guvernamental situația. Așteptăm să vedem o decizie finală, împreună cu Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România (UNCJR), cu Asociația primarilor de municipii și Asociația primarilor de comune, să gândim împreună cu Guvernul, o soluție bună pe termen de 1-2 ani, în care să putem să reducem toate aceste lucruri. Dar asta se mai poate face și prin implementarea digitalizării. Noi am făcut-o de foarte mult timp și am tot promovat și postat despre digitalizarea Consiliului Județean Brăila, dar și populația trebuie să învețe să lucreze digital, pentru că încă este un segment mare de populație care preferă să meargă la ghișee. Oamenii așa au fost învățați. Repet, toată această reformă se poate face, dar în timp, nu heirupist”, a conchis Chiriac.
Cum stau comunele și orașele din județ. Și Ianca ar putea face angajări
În ceea ce privește cele trei orașe din județ: Făurei, Ianca și Însurăței discutăm despre un total de 214 număr maxim actual de posturi conform legii, deci un maxim de 145 propus cu reducerea de 40% și 137, cu reducerea de 45%. Mai precis, mai puțin cu 17 angajați la reducerea cu 40% și cu 25 dacă reducerea ar fi de 45%. Aici orașul Ianca stă cel mai bine, având 56 de posturi ocupate în prezent, deși maxim conform legii în prezent are dreptul la 92 de angajați. Cu alte cuvinte, reducerea de 40% ar însemna un maxim de 61 de funcționari, iar cea cu 45%, un maxim de 58. Așadar, în ambele situații în schemă rămân posturi disponibile (5, respectiv 2 posturi). Orașul Făurei însă are dreptul legal la 48 de angajați, însă potrivit datelor Guvernului, în prezent, înregistrează 52 de posturi ocupate. În aceste condiții, numărul redus cu 40% ar fi de 20, respectiv 22 (45%).
În ceea ce privește comunele, în total discutăm despre 1.078 numărul maxim actual de posturi conform legii. Propunerea după o reducere cu 40% ar fi ca primăriile de comune să funcționeze cu 720 de posturi, iar după o reducere cu 45% cu 682 de posturi. În prezent, comunele brăilene au în total 768 de angajați. Cu alte cuvinte, reducerea cu 40% față de posturile ocupate înseamnă în acest caz 48 de angajați dați afară, iar reducerea cu 45%, înseamnă 86 de concedieri.
Aici, cel mai rău stau comunele Chicani și Tufești. Mai exact, Chiscani are, conform legii, un maxim actual de posturi de 39, iar propunerea de reducere cu 40% ar conduce la un număr de 24 posturi, respectiv cea cu 45% la 23 de posturi. Cum comuna, în prezent, are toate cele 39 de posturi ocupate, înseamnă că reducerea cu 40% ar conduce la 15 angajați dați afară, iar cea cu 45%, la 16. La Tufești, numărul maxim actual de posturi conform legii este de 34 și la fel ca la Chiscani, în prezent toate acestea sunt ocupate. Numărul maxim propus la reducerea de 40% este de 22 de angajați, iar reducerea de 45% de 21. Așadar, vorbim de 12 concedieri, respectiv 13 angajați dați afară.
La polul opus se află primăriile Roșiori, Măxineni, Cireșu, Dudești, Berteștii de Jos, Tudor Vladimirescu, Ulmu, Bordei Verde, Cazasu, Jirlău, Stăncuța, Unirea, unde și în scenariul reducerii cu 40%, dar și în cel cu 45% ar mai rămâne câteva posturi disponibile sau s-ar atinge nivelul maxim permis. Aici, campioană este Roșiori, care în momentul de față are 29 de angajați ca număr maxim legal și doar 13 posturi ocupate. Reducerea cu 40% în acest caz ar însemna 20 de posturi maxim, iar cu 45%, 19 posturi. Cu alte cuvinte, Primăria nu ar fi afectată, rămânând chiar cu 7 posturi încă libere în primul scenariu sau 6 în cel de-al doilea.
Premierul a ajuns la concluzia că este necesară o tăiere de aproximativ 40% din totalul posturi
Potrivit presei centrale, premierul Ilie Bolojan, a declarat marți că multe primării nu pot suporta cheltuielile de personal din veniturile pe care le încasează și a prezentat situația posturilor din administrația locală pentru fiecare județ. Acesta a susținut că reforma administrației publice ar însemna o reducere cu 13.098 a posturilor ocupate efectiv, ceea ce înseamnă 10%, după cum notează hotnews.ro.
