Primaria Braila a obtinut calificative bune din partea Institutului de Politici Publice (IPP) Bucuresti, care a incheiat recent un amplu proiect de monitorizare avind ca subiect transparenta in administratia publica locala. Alaturi de alte 35 de municipii, primaria a fost testata de specialistii IPP pe baza mai multor indicatori, ca etalon al modului in care administratiile locale inteleg sa comunice informatiile de interes public comunitatilor pe care le pastoresc. Astfel, liberul acces la informatii, existenta si administrarea paginilor de Internet ale primariilor, precum si postarea pe Internet a informatiilor despre procesul decizional ori modul de desfasurare a activitatii Consiliului Local Municipal, toate au fost monitorizate cu atentie, iar concluzia pentru Braila a fost un calificativ de "Bine" cu plus.
"Raspunsul Primariei Braila la solicitarea IPP poate fi considerat un model de buna practica in aplicarea prevederilor Legii 544/2001, intrucit procesele verbale ale sedintelor Consiliului Local au fost trimise prin posta pe un CD. Prin urmare, Primaria Braila a facilitat accesul la informatiile de interes public si nu a cerut nici un fel de taxa de copiere IPP-ului. Un astfel de comportament institutional este de dorit si din partea altor institutii", a apreciat Adriana Bunea, coordonatorul proiectului IPP. In ceea ce priveste transparenta decizionala prin intermediul paginii de Internet, Primaria Braila este nominalizata de institut printre acele institutii ale administratiei publice locale cu un grad ridicat de transparenta electronica, intrucit majoritatea informatiilor pe care IPP le considera ca fiind de interes public se afla postate pe pagina de Internet a primariei. "Astfel, am gasit aici informatii despre Consiliul Local, rapoartele anuale privind aplicarea Legii 544/2001, procesele verbale, heading-ul “informatii publice”, hotariri ale Consiliului Local, proiecte de hotariri ale Consiliului Local, informatii despre sedintele Consiliului Local precum si “afisarea ordinii de zi”. Singurele informatii care lipsesc sint rapoartele anuale privind aplicarea Legii 52/2003 si informatii despre convocarea sedintelor Consiliului Local", ne-a mai declarat reprezentantul IPP Bucuresti.
Reprosul IPP: "Legea 215/2001 mentioneaza ca trebuie consemnat fiecare vot pentru fiecare consilier in parte"
Un alt indicator la care Braila a punctat satisfacator este cel legat de redactarea proceselor verbale ale sedintelor CLM, modul in care se inregistreaza prezenta consilierilor municipali, precum si consemnarea modului in care fiecare dintre parlamentarii locali a votat in timpul unei sedinte. Aici IPP a facut, totusi, un repros: "Se noteaza doar numele celor care se abtin sau voteaza impotriva, asa cum declara si primaria in raspunsul la solicitare. Legea 215/2001 mentioneaza insa ca trebuie consemnat fiecare vot pentru fiecare consilier in parte".
Legat de raportul anual al municipalitatii privind aplicarea Legii 544/2001 a liberului acces la informatii publice - un alt indicator avut in vedere in cadrul acestei monitorizari - IPP a apreciat faptul ca primaria a avut foarte putine plingeri in instanta din partea celor care au solicitat astfel de informatii. Concret, din acest raport reiese ca Primariei municipiului i-au fost adresate 42 de solicitari de informatii de interes public, dintre care cinci adresate de persoane fizice, iar diferenta de 37 a venit din partea persoanelor juridice. "Din acestea, 40 au fost rezolvate favorabil, iar pentru doua s-au depus plingeri administrative din partea solicitantului, dar au fost solutionate pozitiv", a mai spus coordonatorul proiectului. Un alt punct important in monitorizare l-a constituit si faptul ca nu sint incasate sume pentru serviciile de copiere a informatiilor de interes public.
"Raspunsul Primariei Braila la solicitarea IPP poate fi considerat un model de buna practica in aplicarea prevederilor Legii 544/2001, intrucit procesele verbale ale sedintelor Consiliului Local au fost trimise prin posta pe un CD. Prin urmare, Primaria Braila a facilitat accesul la informatiile de interes public si nu a cerut nici un fel de taxa de copiere IPP-ului. Un astfel de comportament institutional este de dorit si din partea altor institutii", a apreciat Adriana Bunea, coordonatorul proiectului IPP. In ceea ce priveste transparenta decizionala prin intermediul paginii de Internet, Primaria Braila este nominalizata de institut printre acele institutii ale administratiei publice locale cu un grad ridicat de transparenta electronica, intrucit majoritatea informatiilor pe care IPP le considera ca fiind de interes public se afla postate pe pagina de Internet a primariei. "Astfel, am gasit aici informatii despre Consiliul Local, rapoartele anuale privind aplicarea Legii 544/2001, procesele verbale, heading-ul “informatii publice”, hotariri ale Consiliului Local, proiecte de hotariri ale Consiliului Local, informatii despre sedintele Consiliului Local precum si “afisarea ordinii de zi”. Singurele informatii care lipsesc sint rapoartele anuale privind aplicarea Legii 52/2003 si informatii despre convocarea sedintelor Consiliului Local", ne-a mai declarat reprezentantul IPP Bucuresti.
Reprosul IPP: "Legea 215/2001 mentioneaza ca trebuie consemnat fiecare vot pentru fiecare consilier in parte"
Un alt indicator la care Braila a punctat satisfacator este cel legat de redactarea proceselor verbale ale sedintelor CLM, modul in care se inregistreaza prezenta consilierilor municipali, precum si consemnarea modului in care fiecare dintre parlamentarii locali a votat in timpul unei sedinte. Aici IPP a facut, totusi, un repros: "Se noteaza doar numele celor care se abtin sau voteaza impotriva, asa cum declara si primaria in raspunsul la solicitare. Legea 215/2001 mentioneaza insa ca trebuie consemnat fiecare vot pentru fiecare consilier in parte".
Legat de raportul anual al municipalitatii privind aplicarea Legii 544/2001 a liberului acces la informatii publice - un alt indicator avut in vedere in cadrul acestei monitorizari - IPP a apreciat faptul ca primaria a avut foarte putine plingeri in instanta din partea celor care au solicitat astfel de informatii. Concret, din acest raport reiese ca Primariei municipiului i-au fost adresate 42 de solicitari de informatii de interes public, dintre care cinci adresate de persoane fizice, iar diferenta de 37 a venit din partea persoanelor juridice. "Din acestea, 40 au fost rezolvate favorabil, iar pentru doua s-au depus plingeri administrative din partea solicitantului, dar au fost solutionate pozitiv", a mai spus coordonatorul proiectului. Un alt punct important in monitorizare l-a constituit si faptul ca nu sint incasate sume pentru serviciile de copiere a informatiilor de interes public.
