Piata locala de salubrizare a municipiului este zguduita de o hotarire recent luata de instanta de judecata si care are ca efect direct rezilierea de drept a celebrului contract de asociere in participatiune in baza caruia s-a realizat afacerea groapa de gunoi ecologica de la Muchea. Practic, indirect, prin decizia instantei, participarea Primariei Braila la acest proiect s-a redus la zero, situatie in care intreg contractul de asociere in participatiune este pus sub semnul intrebarii din punct de vedere al valabilitatii. Mai mult, acest act, nemaiproducind efecte, permite operatorilor locali de salubritate sa aleaga orice alta varianta de depozitare a deseurilor menajere si sparge astfel un monopolul administratorului gropii - SC "Tracon" SA - monopol instituit de mai bine de opt ani cu girul consilierilor locali.
Asa cum am relatat la vremea respectiva, relatiile economice intre actorii afacerii - operatorii locali de salubritate, CLM Braila si SC "Tracon", administratorul gropii ecologice de la Muchea - isi au izvorul in contractul de asociere nr. 16772 din 12 mai 1998. La acel moment, asociatii locali (AL) - CLM Braila, Regia autonoma de transport in comun si gospodarie locala (RATCGL), R.W."Ecologic Service" SRL - pe de o parte - si SC "Sater Braila" SRL - pe de alta parte - au pus bazele unei afaceri a carei tinta o reprezenta realizarea proiectului investitional Centrul de Ingropare Tehnica (CIT) de la Muchea, proiect denumit ulterior Depozit Ecologic pentru Deseuri Menajere si Industriale (DEDMI). La acea vreme, CLM a pus la dispozitia asocierii un teren de 17 ha, "Sater Braila" s-a angajat prin contract sa finanteze proiectarea, construirea si exploatarea DEDMI, iar operatorii de salubrizare de atunci s-au angajat sa asigure activitatea de colectare si transport a deseurilor de pe raza municipiului Braila, depozitarea urmind a fi facuta exclusiv la groapa ecologica de la Muchea. Din '98 pina acum, situatia s-a schimbat in sensul ca RATCGL s-a divizat, "ECO" SA fiind succesoarea in drepturi, "Sater Braila" a fuzionat cu SC "Tracon", care a devenit astfel succesoarea in drepturi, RW "Ecologic Service" s-a transformat in RER "Ecologic Service", iar pe piata a aparut un nou operator, "Brai-Cata".
Calciiul lui Ahile
Veriga vulnerabila a intregii afaceri ce a condus la darimarea esafodului pe care s-a construit monopolul a constituit-o un contract de concesionare incheiat intre autoritatea locala a comunei Silistea, pe teritoriul careia s-a edificat groapa de gunoi, si Consiliul Local Municipal (CLM) Braila. Acest contract viza practic exact suprafata de teren cu care municipalitatea braileana a intrat in afacerea edificarii gropii de gunoi ecologice. Pentru ca din aceasta afacere comunitatea din Silistea nu avea nici un beneficiu pecuniar notabil, aceasta a decis deschiderea unei actiuni in instanta prin care a atacat contractul de concesionare incheiat cu Primaria Braila in urma cu mai bine de 8 ani.
"Terenul pe care s-a construit intreg complexul "Depozit Ecologic pentru Deseuri Menajere si Industriale" de la Muchea este proprietatea CL Silistea. Cind s-a demarat proiectul, Primaria Braila a devenit practic un intermediar, intrucit a concesionat de la noi cea mai mare parte din suprafata cu care a intrat in asociere. Din toata aceasta afacere comunitatea locala nu avea de cistigat decit o suma infima, de circa 6 milioane de lei anual, pe care ne-o dadea Primaria Braila. Aceasta din urma insa avea beneficii de miliarde de lei de pe urma asocierii. Mai mult, locuitorii din zona apropiata gropii reclamau mereu probleme legate de mirosul degajat de gunoaiele depozitate la groapa. Comunitatea locala din Silistea a incercat de mai multe ori sa rezilieze contractul de concesiune cu Primaria Braila, dar nu s-a reusit. O oportunitate in acest sens am avut abia in momentul in care Primaria Braila a intirziat la plata acea suma, infima de altfel, catre bugetul local. In consecinta, Primaria Braila a fost actionata imediat in instanta cerindu-se rezilierea contractului de concesionare. Intr-un final, dupa un an de judecare a cauzei, Curtea de Apel Galati a dat o decizie definitiva si irevocabila, favorabila noua", ne-a declarat Victor Adetu primarul comunei Silistea. El a explicat ca aceasta decizie deschide poarta unor negocieri de aceasta data direct cu "Tracon" SA, firma care administreaza groapa ecologica. "Vom invita la negocieri firma care administreaza groapa pentru a stabili conditiile in care vom concesiona terenul pe care e construit intreg complexul", a mai spus sursa citata.
Important de mentionat este ca, la data incheierii contractului de concesiune intre Primaria Silistea si Primaria Braila, prima era condusa de PSD-istul Stefan Balan, iar edil-sef al municipiului era Anton Lungu. De altfel, in legislatura trecuta, prefect din partea PSD a fost Mihai Manea, actionarul majoritar al "Tracon".
"Operatorii pot duce gunoiul oriunde considera ca este mai avantajos"
Din punctul de vedere al viceprimarului Lucian Tilea, cel care are in competenta sectorul salubritate, in conditiile in care municipalitatea nu mai are terenul, contractul de asociere in participatiune incheiat in 1998 este reziliat de drept. "Este firesc ca autoritatile locale sa rediscute si sa analizeze valabilitatea contractului de asociere in participatiune nr. 16772 din 12 mai 1998, in baza caruia s-a edificat groapa de gunoi ecologica. In momentul in care vom avea la dispozitie hotarirea motivata de la Curtea de Apel Galati, aceasta va fi inaintata CLM spre a se decide cu privire la valabilitatea contractului in discutie. Tinind cont de caracterul consensual al acestui contract, aspectele vor fi comunicate si celorlalte parti implicate in contract - adica "Tracon", DAGL si cei trei operatori de colectare si transport gunoi menajer", ne-a declarat sursa citata.
Intrebat care va fi efectul in piata locala de salubritate, Tilea a remarcat ca operatorii vor avea libertatea de a depozita deseurile menajere colectate la orice depozitar si de a negocia un tarif in acest sens. "Daca le convine, operatorii de colecta si transport pot duce gunoiul si la Galati ori la Bucuresti sau oriunde considera ca este mai avantajos", a spus viceprimarul. El a adaugat ca, in aceasta perioada, expira si valabilitatea contractelor Pirmariei pe partea de salubrizare a orasului si ca, in conditiile prevederilor legislatiei in domeniul salubrizarii, cel mai probabil, intreg serviciul va fi scos la licitatie publica.
Serviciul de salubritate va fi scos la mezat
"Ce s-a intimplat pina acum in domeniul salubrizarii, inclusiv acest semimonopol al firmei care administreaza groapa de gunoi de la Muchea - intrucit aceasta detine si un pachet important de actiuni la unul dintre operatorii de salubritate, a fost o ilegalitate. Abia dupa organizarea unei licitatii si adjudecarea serviciului de salubrizare pe toate componentele sale se va putea discuta de salubrizare pe lege in municipiu", a incheiat sursa citata.
Ca o consecinta a "liberalizarii" pietei locale de salubritate, este de asteptat rediscutarea problemei legate de cuantumul taxei de salubritate, cunoscut fiind faptul ca o pondere importanta in calcularea taxei o are tariful perceput de "Tracon", administratorul gropii de la Muchea.
Contactata de reporterii "Obiectiv", conducerea SC "Tracon" s-a aratat surprinsa de vestea ca Primaria Braila a pierdut terenul cu care a intrat in asocierea din 1998. "Este un element de noutate absoluta pentru noi. Ramine sa analizam cu atentie prevederile contractului de asociere in participatiune. CLM Braila si-a asumat o responsabilitate in aceasta asociere, contractul producind efecte pe o perioada de 30 de ani, daca nu ma insel. Noi, in baza acestei promisiuni asumate de catre CLM Braila am realizat o investitie pentru braileni in ideea in care ne recuperam investitia in perioada de valabilitate a asocierii. Ati adus in discutie o noutate foarte delicata si ar trebui ca CLM sa se gindeasca ca acest contract prevede si daune, care in cazul institutiilor se duc pe persoane fizice. Oricum, asa cum am spus, vom analiza contractul de asociere si vom vedea ce e de facut in continuare", ne-a declarat directorul economic al SC "Tracon" SA, Gheorghe Cioaca.
Chestionati pe tema "liberalizarii" pietei, operatorii locali de salubritate au evitat sa faca vreun comentariu.
Cum a ajuns "Tracon" actionar la "ECO" SA
In luna septembrie 2001, lucrarile la Muchea au fost finalizate, iar activitatea de depozitare a fost demarata in martie 2002, pe vechiul sistem, potrivit caruia firmele de salubritate incasau banii de la populatie, pentru gunoiul menajer, iar "Tracon", trebuia sa incaseze contravaloarea serviciilor prestate de la acesti operatori. Afacerea s-a derulat fara probleme majore, timp de citeva luni, dupa care, din cauza acumularii unor datorii ale operatorilor de salubritate catre groapa, "Tracon" a demarat actiune in instanta impotriva acestora pentru recuperarea a aproximativ 13,5 miliarde de lei. Pentru toate cele trei procese demarate, instanta a dat cistig de cauza "Tracon" si obliga operatorii la plata datoriilor. Acest lucru nu i-a speriat insa pe cei trei, iar datoriile au crescut, ajungind la finele anului 2002 la suma de aproximativ 50 miliarde de lei, inclusiv penalitati.
In cursul lunii februarie 2003, "Tracon" a chemat in instanta pentru a doua oara operatorii, a cistigat, iar in martie acelasi an a pus in aplicare hotaririle judecatoresti cu titlu executoriu. Cei trei operatori au solicitat aminarea procedurilor si au semnat grafice de esalonare a datoriilor, insa "ECO" nu a respectat termenele de plata astfel incit, in aprilie 2003, "Tracon" a solicitat executorului judecatoresc poprirea conturilor unitatii debitoare, precum si executarea mobiliara si imobiliara a acesteia, pentru o datorie de 27,7 miliarde de lei. Conflictul s-a stins abia dupa convertirea in actiuni a acestei datorii, "Tracon" ajungind astfel sa imparta cu CLM Braila, in cote aproximativ egale, actiunile societatii "ECO".
Dupa aceasta experienta, municipalitatea a pus la punct un sistem de decontare a serviciilor prestate de catre operatorii de salubrizare si de SC "Tracon", sistem care, teoretic, permitea un control riguros al autoritatii locale asupra circuitului banilor pe piata locala de salubritate. Noutatea la acea vreme a fost instituirea unei taxe de salubritate, colectata de o directie aflata in subordinea Primariei. Banii din taxa intrau intr-un cont special al Primariei care urmarea prestatia operatorilor de salubrizare, iar decontarea se facea dupa analizarea centralizatorului cantitatilor contractate cu agentii economici, a centralizatorului cantitatilor facturate, precum si a cantitatilor de gunoi menajer depozitat la groapa de gunoi si confirmate pe baza de verificare prin cintarire a raportarilor depuse de prestator. Nici acest sistem nu a functionat prea mult timp, intrind in blocaj din cauza necolectarii in intregime a taxei de salubritate de la populatie. Astfel, s-a revenit la modalitatea de colectare a taxei in mod direct de catre operatorii de salubritate.
Asa cum am relatat la vremea respectiva, relatiile economice intre actorii afacerii - operatorii locali de salubritate, CLM Braila si SC "Tracon", administratorul gropii ecologice de la Muchea - isi au izvorul in contractul de asociere nr. 16772 din 12 mai 1998. La acel moment, asociatii locali (AL) - CLM Braila, Regia autonoma de transport in comun si gospodarie locala (RATCGL), R.W."Ecologic Service" SRL - pe de o parte - si SC "Sater Braila" SRL - pe de alta parte - au pus bazele unei afaceri a carei tinta o reprezenta realizarea proiectului investitional Centrul de Ingropare Tehnica (CIT) de la Muchea, proiect denumit ulterior Depozit Ecologic pentru Deseuri Menajere si Industriale (DEDMI). La acea vreme, CLM a pus la dispozitia asocierii un teren de 17 ha, "Sater Braila" s-a angajat prin contract sa finanteze proiectarea, construirea si exploatarea DEDMI, iar operatorii de salubrizare de atunci s-au angajat sa asigure activitatea de colectare si transport a deseurilor de pe raza municipiului Braila, depozitarea urmind a fi facuta exclusiv la groapa ecologica de la Muchea. Din '98 pina acum, situatia s-a schimbat in sensul ca RATCGL s-a divizat, "ECO" SA fiind succesoarea in drepturi, "Sater Braila" a fuzionat cu SC "Tracon", care a devenit astfel succesoarea in drepturi, RW "Ecologic Service" s-a transformat in RER "Ecologic Service", iar pe piata a aparut un nou operator, "Brai-Cata".
Calciiul lui Ahile
Veriga vulnerabila a intregii afaceri ce a condus la darimarea esafodului pe care s-a construit monopolul a constituit-o un contract de concesionare incheiat intre autoritatea locala a comunei Silistea, pe teritoriul careia s-a edificat groapa de gunoi, si Consiliul Local Municipal (CLM) Braila. Acest contract viza practic exact suprafata de teren cu care municipalitatea braileana a intrat in afacerea edificarii gropii de gunoi ecologice. Pentru ca din aceasta afacere comunitatea din Silistea nu avea nici un beneficiu pecuniar notabil, aceasta a decis deschiderea unei actiuni in instanta prin care a atacat contractul de concesionare incheiat cu Primaria Braila in urma cu mai bine de 8 ani.
"Terenul pe care s-a construit intreg complexul "Depozit Ecologic pentru Deseuri Menajere si Industriale" de la Muchea este proprietatea CL Silistea. Cind s-a demarat proiectul, Primaria Braila a devenit practic un intermediar, intrucit a concesionat de la noi cea mai mare parte din suprafata cu care a intrat in asociere. Din toata aceasta afacere comunitatea locala nu avea de cistigat decit o suma infima, de circa 6 milioane de lei anual, pe care ne-o dadea Primaria Braila. Aceasta din urma insa avea beneficii de miliarde de lei de pe urma asocierii. Mai mult, locuitorii din zona apropiata gropii reclamau mereu probleme legate de mirosul degajat de gunoaiele depozitate la groapa. Comunitatea locala din Silistea a incercat de mai multe ori sa rezilieze contractul de concesiune cu Primaria Braila, dar nu s-a reusit. O oportunitate in acest sens am avut abia in momentul in care Primaria Braila a intirziat la plata acea suma, infima de altfel, catre bugetul local. In consecinta, Primaria Braila a fost actionata imediat in instanta cerindu-se rezilierea contractului de concesionare. Intr-un final, dupa un an de judecare a cauzei, Curtea de Apel Galati a dat o decizie definitiva si irevocabila, favorabila noua", ne-a declarat Victor Adetu primarul comunei Silistea. El a explicat ca aceasta decizie deschide poarta unor negocieri de aceasta data direct cu "Tracon" SA, firma care administreaza groapa ecologica. "Vom invita la negocieri firma care administreaza groapa pentru a stabili conditiile in care vom concesiona terenul pe care e construit intreg complexul", a mai spus sursa citata.
Important de mentionat este ca, la data incheierii contractului de concesiune intre Primaria Silistea si Primaria Braila, prima era condusa de PSD-istul Stefan Balan, iar edil-sef al municipiului era Anton Lungu. De altfel, in legislatura trecuta, prefect din partea PSD a fost Mihai Manea, actionarul majoritar al "Tracon".
"Operatorii pot duce gunoiul oriunde considera ca este mai avantajos"
Din punctul de vedere al viceprimarului Lucian Tilea, cel care are in competenta sectorul salubritate, in conditiile in care municipalitatea nu mai are terenul, contractul de asociere in participatiune incheiat in 1998 este reziliat de drept. "Este firesc ca autoritatile locale sa rediscute si sa analizeze valabilitatea contractului de asociere in participatiune nr. 16772 din 12 mai 1998, in baza caruia s-a edificat groapa de gunoi ecologica. In momentul in care vom avea la dispozitie hotarirea motivata de la Curtea de Apel Galati, aceasta va fi inaintata CLM spre a se decide cu privire la valabilitatea contractului in discutie. Tinind cont de caracterul consensual al acestui contract, aspectele vor fi comunicate si celorlalte parti implicate in contract - adica "Tracon", DAGL si cei trei operatori de colectare si transport gunoi menajer", ne-a declarat sursa citata.
Intrebat care va fi efectul in piata locala de salubritate, Tilea a remarcat ca operatorii vor avea libertatea de a depozita deseurile menajere colectate la orice depozitar si de a negocia un tarif in acest sens. "Daca le convine, operatorii de colecta si transport pot duce gunoiul si la Galati ori la Bucuresti sau oriunde considera ca este mai avantajos", a spus viceprimarul. El a adaugat ca, in aceasta perioada, expira si valabilitatea contractelor Pirmariei pe partea de salubrizare a orasului si ca, in conditiile prevederilor legislatiei in domeniul salubrizarii, cel mai probabil, intreg serviciul va fi scos la licitatie publica.
Serviciul de salubritate va fi scos la mezat
"Ce s-a intimplat pina acum in domeniul salubrizarii, inclusiv acest semimonopol al firmei care administreaza groapa de gunoi de la Muchea - intrucit aceasta detine si un pachet important de actiuni la unul dintre operatorii de salubritate, a fost o ilegalitate. Abia dupa organizarea unei licitatii si adjudecarea serviciului de salubrizare pe toate componentele sale se va putea discuta de salubrizare pe lege in municipiu", a incheiat sursa citata.
Ca o consecinta a "liberalizarii" pietei locale de salubritate, este de asteptat rediscutarea problemei legate de cuantumul taxei de salubritate, cunoscut fiind faptul ca o pondere importanta in calcularea taxei o are tariful perceput de "Tracon", administratorul gropii de la Muchea.
Contactata de reporterii "Obiectiv", conducerea SC "Tracon" s-a aratat surprinsa de vestea ca Primaria Braila a pierdut terenul cu care a intrat in asocierea din 1998. "Este un element de noutate absoluta pentru noi. Ramine sa analizam cu atentie prevederile contractului de asociere in participatiune. CLM Braila si-a asumat o responsabilitate in aceasta asociere, contractul producind efecte pe o perioada de 30 de ani, daca nu ma insel. Noi, in baza acestei promisiuni asumate de catre CLM Braila am realizat o investitie pentru braileni in ideea in care ne recuperam investitia in perioada de valabilitate a asocierii. Ati adus in discutie o noutate foarte delicata si ar trebui ca CLM sa se gindeasca ca acest contract prevede si daune, care in cazul institutiilor se duc pe persoane fizice. Oricum, asa cum am spus, vom analiza contractul de asociere si vom vedea ce e de facut in continuare", ne-a declarat directorul economic al SC "Tracon" SA, Gheorghe Cioaca.
Chestionati pe tema "liberalizarii" pietei, operatorii locali de salubritate au evitat sa faca vreun comentariu.
Cum a ajuns "Tracon" actionar la "ECO" SA
In luna septembrie 2001, lucrarile la Muchea au fost finalizate, iar activitatea de depozitare a fost demarata in martie 2002, pe vechiul sistem, potrivit caruia firmele de salubritate incasau banii de la populatie, pentru gunoiul menajer, iar "Tracon", trebuia sa incaseze contravaloarea serviciilor prestate de la acesti operatori. Afacerea s-a derulat fara probleme majore, timp de citeva luni, dupa care, din cauza acumularii unor datorii ale operatorilor de salubritate catre groapa, "Tracon" a demarat actiune in instanta impotriva acestora pentru recuperarea a aproximativ 13,5 miliarde de lei. Pentru toate cele trei procese demarate, instanta a dat cistig de cauza "Tracon" si obliga operatorii la plata datoriilor. Acest lucru nu i-a speriat insa pe cei trei, iar datoriile au crescut, ajungind la finele anului 2002 la suma de aproximativ 50 miliarde de lei, inclusiv penalitati.
In cursul lunii februarie 2003, "Tracon" a chemat in instanta pentru a doua oara operatorii, a cistigat, iar in martie acelasi an a pus in aplicare hotaririle judecatoresti cu titlu executoriu. Cei trei operatori au solicitat aminarea procedurilor si au semnat grafice de esalonare a datoriilor, insa "ECO" nu a respectat termenele de plata astfel incit, in aprilie 2003, "Tracon" a solicitat executorului judecatoresc poprirea conturilor unitatii debitoare, precum si executarea mobiliara si imobiliara a acesteia, pentru o datorie de 27,7 miliarde de lei. Conflictul s-a stins abia dupa convertirea in actiuni a acestei datorii, "Tracon" ajungind astfel sa imparta cu CLM Braila, in cote aproximativ egale, actiunile societatii "ECO".
Dupa aceasta experienta, municipalitatea a pus la punct un sistem de decontare a serviciilor prestate de catre operatorii de salubrizare si de SC "Tracon", sistem care, teoretic, permitea un control riguros al autoritatii locale asupra circuitului banilor pe piata locala de salubritate. Noutatea la acea vreme a fost instituirea unei taxe de salubritate, colectata de o directie aflata in subordinea Primariei. Banii din taxa intrau intr-un cont special al Primariei care urmarea prestatia operatorilor de salubrizare, iar decontarea se facea dupa analizarea centralizatorului cantitatilor contractate cu agentii economici, a centralizatorului cantitatilor facturate, precum si a cantitatilor de gunoi menajer depozitat la groapa de gunoi si confirmate pe baza de verificare prin cintarire a raportarilor depuse de prestator. Nici acest sistem nu a functionat prea mult timp, intrind in blocaj din cauza necolectarii in intregime a taxei de salubritate de la populatie. Astfel, s-a revenit la modalitatea de colectare a taxei in mod direct de catre operatorii de salubritate.
