Astfel, prima persoană audiată de procurori în acest caz a fost fratele lui Nicolae Popa, Virgil Popa.
Sursele judiciare au precizat că dosarul deschis acum de Parchetul General se referă la momentul rămânerii definitive a deciziei de condamnare a lui Popa, şi anume iunie 2009, şi nu la cel al fugii acestuia din ţară.
Tribunalul Bucureşti a pronunţat sentinţa în dosarul FNI pe 20 martie 2007, condamnându-i la închisoare pe cei 12 inculpaţi puşi sub acuzare în cauză. Ioana Maria Vlas a primit o pedeapsă de 13 ani închisoare, iar Nicolae Popa - 15 ani închisoare.
Abia în iunie 2009, decizia în dosar a rămas definitivă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar, o lună mai târziu, magistraţii Tribunalului Bucureşti au anunţat autorităţile despre condamnarea definitivă a lui Popa.
Nicolae Popa, arestat miercuri la Jakarta, nu figurează în evidenţele MAE ca deţinător de paşaport diplomatic sau de serviciu, ultima oară când a cerut prelungirea paşaportului său simplu fiind 13.02.2001, când încă nu era emis vreun mandat de arestare pe numele său.
"Cetăţeanul român Nicolae Popa nu figurează în evidenţele MAE ca deţinător de paşaport diplomatic sau de serviciu. Conform datelor existente în arhiva Ambasadei României în Indonezia, Nicolae Popa s-a prezentat în ziua de 13.02.2001 la sediul misiunii din Jakarta şi a solicitat prelungirea valabilităţii paşaportului simplu, această dată fiind cu un an înainte de ziua în care a fost emis mandatul de arestare", a informat MAE la solicitarea NewsIn.
Interpol Bucureşti a fost anunţat, joi, de către Interpol Jakarta cu privire la arestarea, la data de 2 decembrie, a lui Nicolae Popa, de 45 de ani, urmărit internaţional din anul 2002.
Pe numele acestuia, în ianuarie 2002, a fost emis un mandat de arestare preventivă pentru săvârşirea de infracţiuni economice, iar în iunie 2009 un mandat de executare a pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi delapidare, fiind condamnat la 15 ani închisoare şi, în solidar cu părţile responsabile civilmente, persoane fizice şi persoane juridice, la plata despăgubirilor către părţile civile constituite, la nivelul sumelor efectiv investite, indexate cu rata inflaţiei.
În fapt, cel în cauză la data de 18 septembrie 1998, în calitate de director general al unei societăţi comerciale a însuşit din depozit 65.359 acţiuni la valoarea de 25.376 lei/acţiune, pe care le-a remis unui intermediar în scopul de a fi vândute la un preţ de 765.000 lei/buc., prejudiciul creat fiind de aproximativ 50 de miliarde lei vechi, precizează IGPR.
