Nori negri de furtună se adună asupra unuia dintre cele mai importante şi valoroase proiecte pe care Brăila le are în derulare prin Programul Operaţional Regional: reabilitarea Bulevardului Dorobanţilor. O delegaţie de audit din partea Bruxelles-ului vine astăzi în România pentru a lua cu boldul proiectele pe patru programe operaţionale şi anume POR (Programul Operaţional Regional), POS (Programul Operaţional Sectorial), POS - Mediu şi POS - Transporturi. În urma acestui audit, Comisia Europeană va decide dacă vor fi sau nu suspendate plăţile către România sau, varianta cea mai pesimistă, blocarea plăţilor. Dar pericolul există şi pentru celelalte proiecte locale derulate de autorităţi şi discutăm aici despre extinderea şi modernizarea reţelei de apă-canal în întreg judeţul sau modernizarea Căii Călăraşilor, a platoului din faţa Primăriei, a fântânilor din lateralul Palatului Administrativ ori reabilitarea clădirii teatrului. Toate acestea sunt proiecte accesate prin POS Mediu şi POR şi înseamnă finanţări de zeci de milioane de euro, ce riscă să fie pierdute dacă România nu trece acest examen.
Această perspectivă sumbră pare tot mai aproape deoarece există deja probleme cu proiectul vizând Dorobanţiul, în sensul aplicării unei corecţii de 20 milioane lei, tocmai pentru că Auditul Naţional a spus că licitaţia ar fi fost "servită".
La acest moment, România nu mai poate trimite cereri de rambursare pentru cele patru programe pe perioada desfăşurării misiunilor de audit. Ministerul Dezvoltării a dat, totuşi, asigurări că măsura nu afectează plăţile către beneficiarii pe cele patru programe.
Comisia Europeană desfăşoară în perioada 5 - 17 iulie, la Bucureşti, patru misiuni de audit privind tot atâtea programe operaţionale, în urma cărora va decide dacă vor fi sau nu suspendate plăţile către România. Este vorba despre POS Transport (19,8 miliarde de lei, din care CE a decontat 6,13%), POS Mediu (19,6 miliarde de lei, din care CE a decontat 3,38%), POR (16,2 miliarde de lei, din care a decontat 11,73%) şi POS Competitivitate (11,1 miliarde de lei din care s-a decontat 6,44%).
Principalele suspiciuni ale Comisiei Europene sunt legate de conflictele de interese de la nivelul primăriilor, consiliilor locale şi judeţene, unele dintre autorităţile locale fiind bănuite că au realizat caiete de sarcini cu dedicaţie pentru anumite firme.
"Aşteptăm ca un rezultat clar din partea Comisiei Europene să apară în următoarea săptămână. În momentul de faţă, în ceea ce priveşte fondurile structurale şi de coeziune, niciun program operaţional nu este suspendat", a declarat ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, adăugând că o decizie privind o eventuală suspendare va putea fi luată după finalizarea misiunilor de audit. Vestea bună a venirii misiunilor de audit trimise de Bruxelles este aceea că la încheierea verificărilor, Comisia va lua o decizie legată de înlăturarea completă sau parţială a corecţiilor financiare preventive.
Revenind la veştile rele, Leonard Orban a precizat că, începând cu 1 iulie, România nu mai poate trimite cereri de rambursare pentru cele patru programe pe perioada desfăşurării misiunilor de audit, specificând că cererile de rambursare se trimit o dată sau de două ori pe lună. Totuşi, ministrul afacerilor europene a insistat asupra ideii că stoparea cererilor de rambursare nu presupune nici suspendarea şi nici întreruperea plăţilor, susţinând că nu vor apărea probleme privind cererile de rambursare, deoarece perioada în care România nu mai poate transmite la Bruxelles astfel de solicitări este una "relativ redusă". Ideea a fost susţinută şi de Ministerul Dezvoltării, ca parte implicată în derularea proiectelor accesate prin POR şi POS-uri. Mai precis, Ministerul Dezvoltării a dat asigurări că nu vor fi perturbări în decontarea pe proiectele derulate. Beneficiarii vor primi bani de la buget, prin Trezorerie, din fonduri provenite din privatizări. Nicio vorbă, însă, despre eventualitatea în care se va ajunge la suspendarea ori chiar blocarea decontărilor din banii europeni pentru că, evident, banii din privatizări nu pot susţine la infinit proiectele în derulare.
Toate acestea în contextul în care deja există un precedent: au fost sistate cererile de rambursare pentru POSDRU, programul operaţional dedicat dezvoltării resurselor umane. "În momentul de faţă avem un prim proiect de raport în limba engleză, urmează să primim până la sfârşitul lunii raportul în română. Va începe o procedură de conciliere care durează aproximativ două luni, o decizie ce o aşteptăm în septembrie", a adăugat Orban.
Proiectul cu Dorobanţiul deja a fost penalizat cu 25%
Iată, aşadar, că veştile în ce priveşte finanţarea pentru marile proiecte pe care administraţia locală le are în derulare sau chiar le-a finalizat sunt departe de zona roz. De ce spunem asta? Simplu: avem deja un megaproiect de aproape 100 milioane de lei, la care Auditul Intern a concluzionat că licitaţia a fost cu dedicaţie! Mai mult, a fost aplicată şi o corecţie de 25% cu minus pentru contribuţia nerambursabilă a UE la proiectul cu pricina. Este vorba, evident, despre proiectul de reabilitare/modernizare a Bulevardului Dorobanţilor. Pe scurt, coşmarul legat de retragerea unei cote din contribuţia UE la megaproiectul cu bulevardul a plecat de la un control al Autorităţii de Audit, care a luat la verificat toate proiectele României finanţate de Axa II a Programului Operaţional Regional. În cazul Brăilei au fost formulate obiecţiuni în legătură cu o serie de criterii restrictive impuse participanţilor la licitaţia pentru contractul de 100 milioane de lei. În paranteză fie spus, contractul a fost câştigat după aproape doi ani de procese în instanţă de o asociere de firme apropiate atât PDL, cât şi PSD, printre care şi celebra "Tancrad", de la Galaţi. În formulă completă şi detaliată, iată cum arată această asociere: "Tancrad", "Euro Construct", "Max Boegl" şi "Swietelsky Baugesellschaft".
Revenind la concluziile Autorităţii de Audit, obiecţiunile au fost ridicate la caietul de sarcini, mai precis în dreptul unei prevederi care a impus ofertanţilor să facă dovada deţinerii ori închirierii unor staţii de betoane şi asfalt pe o rază de câteva zeci de kilometri în jurul oraşului. Această cerinţă, au spus cei de la Audit, ar fi îngrădit accesul la licitaţie pentru posibilii ofertanţi. Ca o consecinţă directă, a fost aplicată o corecţie de 25% din contribuţia UE, adică 20 milioane de euro, iar acum municipalitatea şi Ministerul Dezvoltării se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a se stabili cine anume suportă corecţia de 20 milioane de lei la proiect. Asta după ce, iniţial, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondată acţiunea în instanţă iniţiată de către Primăria Brăila, în litigiu cu Ministerul Dezvoltării. Cu alte cuvinte, instanţa a susţinut concluziile raportului de audit, care arăta negru pe alb că prin caietul de sarcini au fost ridicate bariere în calea potenţialilor ofertanţi. Deloc întâmplător, aşa cum am arătat mai sus, câştigătorul licitaţiei a fost asocierea de firme în frunte cu gălăţenii de la "Tancrad", firma care a câştigat pe bandă rulantă contracte pe bani publici la Brăila. La o asemenea situaţie este foarte posibil ca misiunea de audit pentru POR să selecteze tocmai proiectul de la Brăila pentru verificări.
Care este reacţia municipalităţii ca beneficiar al proiectelor despre care aminteam la început? Nu ştim, pentru că primarul municipiului, Aurel Simionescu, nu a răspuns la telefon pentru a expune un punct de vedere, în ciuda faptului că am încercat să-l contactăm în repetate rânduri. Cea mai recentă declaraţie a acestuia pe tema proiectului de modernizare a Bulevardului Dorobanţilor se axa pe ideea că lucrările continuă: "Pe Dorobanţi se lucrează. (...) Ca şi stadiu fizic eu zic că ne aflăm undeva la 50 - 55%, ca şi plăţi la 50 - 52%, deci suntem într-o zonă de relativ echilibru. (...) La Dorobanţi se pune problema în continuare - atâta timp cât nu avem finalizată printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă -, acea corecţie. (...) Vom discuta asta şi cu domnii consilieri, vom vedea", a încheiat acesta. Reamintim că principala soluţie dată până în prezent de municipalitate în rezolvarea continuării lucrărilor de pe Bulevardul Dorobanţi o reprezintă contractarea unui credit de 10 milioane de dolari.
