Marii contribuabili ai urbei, cu mii de salariaţi pe statele de plată, bătaia de joc a autorităţilor locale. Drumurile de acces către marii angajatori locali - şi vorbim aici despre platforma şantierului naval, Insula Mare a Brăilei, Promex - sunt pline de gropi şi denivelări. Te-ai fi aşteptat ca în virtutea grijei, cel puţin la nivel declarativ, trâmbiţate faţă de marii contribuabili locali de către factorii decizionali ai Brăilei, mai vechi sau mai noi, şoselele către sau din jurul tuturor acestor obiective economice să fie impecabile, să nu le crape investitorilor obrazul de ruşine când le vine în vizită un potenţial client sau partenerii de afaceri. Un periplu prin oraş către companiile care, apropo, varsă în visteria bugetului local zeci, dacă nu chiar sute de mii de euro anual cu titlu de impozite şi taxe pe terenuri şi clădiri, ne arată cât de mult îi pasă municipalităţii de investitorii locali. Ăia puţini despre care ne tot lamentăm că sunt pe cale de dispariţie şi că ar trebui să ne facem luntre şi punte să-i sprijinim şi să-i convingem să rămână cu afacerile la noi în oraş, eventual să tragă după ei şi alţi potenţiali investitori. Răspunsul evident: nici cât negru sub unghie.
De departe, cel mai prost drum de acces către cel mai mare contribuabil local este strada Celulozei, cea care duce până-n poarta şantierului naval - Vard Brăila SA şi apoi face legătura cu trecerea bac Stânca spre un alt contribuabil important, Insula Mare a Brăilei, mai bine zis arendaşul acestui obiectiv, "Agricost" Brăila. Ei bine, această stradă cu două benzi pe sens arată ca după război: plină de gropi, crăpături, denivelări şi surpări. Te întâmpină încă de la intersecţia cu Calea Călăraşilor cu o groapă chiar în zona fostei staţii de taxi. Ce-i drept, groapa este semnalizată, semn că e vorba despre o avarie la reţeaua de utilitate publică şi care a fost remediată, aşteptând acum o plombă de asfalt. Acelaşi tratament cu plombe s-ar cuveni, de fapt, întreg traseului spre şantier, presărat cu "forme de relief" care se contorizează direct în nota de plată de la service-ul auto. Se vede de la o poştă că maşinile de mare tonaj care vin dinspre şi către insulă au întins la maximum speranţa de viaţă a covorului asfaltic care a cedat în foarte multe locuri.
Un alt mare hop este la trecerea la nivel cu calea ferată care intră în şantierul naval, unde crevasele apărute sunt de dimensiuni epice. Apoi, chiar în poarta unităţii tronează alte câteva gropi care "fac legătura" spre breteaua care trece prin faţa fostului magazin PIC, şi ea greu încercată de traficul rutier al zonei.
Strada Celulozei, ca după război
"Lucrez aici, pe platforma şantierului naval de mai mulţi ani, dar ca acum parcă n-a fost niciodată atât de plină de gropi şoseaua. Fac zilnic slalom printre ele cu maşina ca să pot ajunge să o las aici, în zonă", a comentat Costel C.
"E dezastru strada Celulozei. Mă gândesc serios să ocolesc zona când vin la muncă şi să merg dinspre Viziru, unde locuiesc, până la Barieră şi abia apoi să intru pe continuarea bulevardului spre trecerea BAC să vin la serviciu. Păi, îmi rup maşina pe Celulozei în ritmul ăsta", a spus Vasile D.
"Vin cu microbuzul la serviciu şi mă lasă chiar aici, în poarta şantierului. Dar nu vă spun cum se simte din maxi-taxi călătoria de la fostul PAL, mai precis de la drumul care coboară spre trecerea BAC, spre şantier: parcă mergem pe drum de ţară", a completat Adrian S.
"Este un dezastru acest drum. S-au format nişte gropi, una lângă alta de nici slalom nu mai poţi face printre ele. Pe timp de ploaie sunt acoperite de apă şi nici nu le mai vezi. Aşa că ne-am stricat maşinile în aceste gropi venind şi plecând de la serviciu. Mai mult, ne-am făcut de râs atât la partenerii, cât şi la clienţii noştri care au venit aici la noi şi a trebuit să vină pe această stradă. În dreptul trecerii la nivel cu calea ferată nişte "deştepţi" au venit şi au pus nisip. Vă daţi seama că s-a scurs tot nisipul la prima ploaie. Una peste alta nu este normal ca drumul de acces către unul dintre cei mai mari contribuabili locali să arate în halul în care a ajuns acum strada Celulozei", ne-a declarat Alexandru Gurgu, liderul sindical al navaliştilor brăileni.
Şi pe drumul spre "Promex" s-a măcinat asfaltul
Alt cartier, alt mare contribuabil, aceleaşi probleme: strada Industriei care trece chiar prin faţa porţii principale de acces în uzina "Promex" este şi ea ciuruită. Ce-i drept, nu la fel de grav precum strada Celulozei. "Sunt ceva gropi până să ajungi cu maşina la sediul uzinei. Puţină bunăvoinţă din partea autorităţilor locale şi cred că problema s-ar rezolva. Până la urmă, e unul dintre drumurile de acces spre companie şi mai vin pe la noi oaspeţi străini ...", spune Constantin B, salariat al "Promex" SA Brăila.
"Evident că suntem şi noi indignaţi de cum arată şoseaua care ne trece prin poartă şi pe care vin oaspeţii la noi în uzină. Sunt gropi, la fel ca prin mai toate zonele periferice ale oraşului. Pe strada Industriei, aici, la noi, sunt porţiuni în care s-a turnat asfalt peste piatră cubică, iar din cauza traficului s-a decopertat pe unele porţiuni. Chiar în zona sediului administrativ, la poarta principală sunt zone cu gropi şi asfalt decopertat. Este ruşinos pentru administraţia locală să ne lase aşa. (...) De altfel, când merg la colegii de la şantierul naval prefer să ocolesc pe la fostul PIC, ca să nu intru pe strada lor care şi ea este un dezastru, mai mare decât strada din poarta noastră", ne-a declarat Marin Mitache, preşedintele Sindicatului Liber Promex.
Nici în zona industrială Baldovineşti, unde-şi au sediul câteva fabrici de confecţii, dar şi depozite de unelte şi materiale, inclusiv unul dintre cele mai mari magazine de bricolaj, drumurile nu sunt într-o stare mai bună. De fapt, întreaga stradă Baldovineşti, inclusiv zona podului Apollo încă de la intersecţia cu bulevardul Dorobanţilor, arată ca după bombardament. Din cauza traficului auto intens, s-a măcinat şi asfaltul de-a lungul liniilor de tramvai, şoferii fiind forţaţi să facă slalom. Cei care au treabă la Dedeman sau mai departe, la Soroli Cola, mai au de depăşit încă un obstacol: în faţa porţii de acces în unitate tronează mai multe gropi şi denivelări care pun la grea încercare suspensiile şi sistemele de direcţie ale maşinilor.
Şantierul naval, cel mai mare contribuabil local
Vă întrebaţi, poate, ce contribuţii au aceste firme la buget de ridică atât de mari "pretenţii". Înainte de toate, trebuie precizat că, potrivit legislaţiei în domeniu, se constituie venituri la bugetul local taxele şi impozitele pe proprietate ale persoanelor fizice şi juridice din comunitatea respectivă, mai precis clădiri, terenuri sau mijloace de transport. În mod evident, cu cât sunt mai mari imobilele cu atât şi contribuţia la bugetul local e mai mare. Aşadar, hectarele de teren pe care se întinde şantierul naval sau de la uzina Promex, ori cel de la "Laminorul", precum şi construcţiile aferente aduc sume frumuoase la visteria locală. "Vard" Brăila, de exemplu, are o contribuţie la bugetul local de peste 0,7 milioane lei anual (1.680 număr mediu de salariaţi în 2015), în timp ce "Kaufland" pentru magazinele sale din oraş cotizează cu peste 0,6 milioane lei (zeci de salariaţi la nivel local). De asemenea, "Promex" (peste 600 salariaţi) varsă anual aproximativ 0,5 milioane lei, "Concivia" aproape 0,4 milioane lei (318 salariaţi), Administraţia Zona Liberă Brăila peste 0,3 milioane lei, iar "Dedeman" undeva la 0,2 milioane lei. În afară de aceste sume care, după cum spuneam, ajung direct la bugetul local, fiecare dintre aceşti contribuabili varsă către bugetul de stat alte taxe şi impozite aferente activităţii desfăşurate în companie, şi discutăm, de această dată, de TVA, accize, impozit pe profit, contribuţiile la fondurile de sănătate, pensii şi şomaj, toate însumând milioane de lei anual. Dar şi din aceşti bani, o parte se întorc la bugetul local prin alocările de la bugetul de stat general consolidat. Te-ai fi aşteptat ca pentru aceste sume considerabile, contribuabilii să aibă parte măcar de drumuri bune prin apropierea lor. Iată că nu merită un asemenea "favor", sau cel puţin acesta ar fi mesajul care răzbate din partea municipalităţii.
