Adrian Tabarac are 33 de ani. A fost liderul organizaţiei de tineret a PNL, iar acum conduce organizaţia municipală a partidului fiind totodată cel mai tânăr consilier local. După terminarea studiilor a rămas în Brăila şi visează ca municipiul să recupereze decalajul enorm care-l desparte de oraşele din vestul ţării. Spune că revitalizarea activităţii economice pe strada Mihai Eminescu este vitală pentru Brăila şi, în acest sens, a scris un proiect inclus în Planul de Guvernare locală al PNL. La propunerea lui Alexandru Dănăilă, Adrian Tabarac se află pe lista de candidaţi pentru Consiliul Local.
- La 33 de ani eşti unul dintre cei mai tineri, dacă nu cumva cel mai tânăr consilier local al municipiului Brăila. Eşti preşedinte al organizaţiei municipale PNL şi ai condus o vreme organizaţia de tineret a partidului. Ce te-a făcut să alegi drumul ăsta, într-o perioadă în care cei mai mulţi tineri visează să plece din oraş şi din ţară?
-Încă din liceu mi-a atras atenţia zona politică, atât la nivel naţional cât şi la nivel local. O vreme am urmărit lucrurile ca simplu spectator, considerând că în această „lume” este foarte greu de pătruns. Conjunctura familială m-a făcut să rămân în Brăila după liceu, iar după terminarea facultăţii, fiindcă aveam câţiva prieteni la organizaţia de tineret a PDL, am zis să văd cu adevărat „cu ce se mănâncă” politica şi dacă pot să particip activ la mişcarea „rotiţelor” pentru un oraş mai frumos, pentru un oraş care să-mi reîntoarcă acasă cei mai mulţi prieteni plecaţi din Brăila în Bucureşti sau în localităţi din vestul ţării.
- Cum este în „jungla” politică din oraş?
- Cred că jungla reală are regulile ei şi că acolo există un anumit echilibru.În politica şi în administraţia publică din oraş, lucrurile sunt înfrânate, de multe ori, de orgolii, animozităţi, parti-pris-uri. Asta creează dezechilibre şi încetineşte dezvoltarea. La Brăila, din nefericire, există oameni politici care nu îşi înţeleg rolul şi fac doar servicii partidului din care fac parte sau în interes personal. Dar rolul unui om politic este să lucreze pentru cetăţean. Dacă atunci când faci politică sau administraţie nu ai în minte interesul public, nu ai ce căuta pe această scenă. Anii tranziţiei au trecut. Cred că în politică e nevoie de o nouă generaţie, e nevoie de profesionişti, e nevoie de oameni capabili să conceapă strategii şi proiecte pe termen lung, să atragă fonduri europene, să se poată integra ei, dar mai ales să aibă înţelepciunea de a integra oraşul într-o arhitectură mai largă, naţională şi internaţională. Să gândească dincolo de interesul propriu, de clan sau de partid. Nu e foarte complicat, însă pentru toate astea e nevoie de oameni cu educaţie şi mai ales de oameni cu caracter. Din fericire, la PNL, Alexandru Dănăilă a avut o atitudine deschisă şi aşa a luat fiinţă o echipă tânără, de oameni noi, profesionişti, capabili. Îi regăsiţi pe liste atât la Consiliul Judeţean, cât şi la Consiliul Local. Am siguranţa că această echipă poate începe schimbarea la Brăila. Depinde însă de votul oamenilor, în 27 septembrie. E important ca oamenii să iasă la vot!
Reabilitarea străzii Mihai Eminescu este vitală
-În Bătălia pe proiecte ai venit cu soluţii la o problemă despre care se vorbeşte mult, dar pentru care se face puţin. Reabilitarea clădirilor ruinate de pe Mihai Eminescu. În fond, cum crezi că se poate schimba Regala?
- Regala este, din punctul meu de vedere, cartea de vizită a oraşului. A fost principala arteră comercială din Brăila în perioada interbelică, iar astăzi e o stradă „moartă”. Nu este suficient să pui umbreluţe colorate. Asta nu reclădeşte ruinele, nu repară faţadele şi, mai ales, nu readuce investitorii şi oamenii pe stradă. Din punctul meu de vedere, se poate crea o zonă magnet pentru noi investitori, cu lanţuri de magazine şi restaurante, se pot organiza festivaluri şi evenimente culturale într-un centru istoric demn de aşa ceva. Aceste lucruri ar genera venituri la bugetul local, locuri de muncă bine plătite şi un standard de viaţă îmbunătăţit. Brăila dispune, în fond, de unul dintre cele mai mari centre istorice din ţară, iar str. Mihai Eminescu este principala componentă a acestuia. Astăzi, din păcate, pe această stradă, clădirile emblematice ale Brăilei de altădată se află într-o stare avansată de degradare şi majoritatea clădirilor aflate în proprietatea Primăriei au destinaţie de locuinţe sociale. Importanţa comercială a străzii este una mică din cauza stării în care se află clădirile şi a destinaţiei acestora. Proiectul meu presupune reabilitarea clădirilor şi schimbarea destinaţiei, din locuinţe sociale în spaţii comerciale, de alimentaţie publică sau spaţii expoziţionale. Pentru persoanele care locuiesc în clădirile primăriei, din centrul vechi, să fie construit un bloc de locuinţe sociale. Propietarii privaţi ai clădirilor din centrul istoric ar urma să beneficieze din partea primăriei de un credit fără dobândă, rambursabil în 5 ani, exclusiv pentru reabilitarea faţadelor de clădiri. Această soluţie a fost implementată şi în alte oraşe, funcţionând cu succes. Ar urma apoi facilităţi pentru investitori, închirierea de spaţii pentru terase, magazine, spaţii expoziţionale, organizarea de evenimente care să anime zona.
- Cum vezi Brăila anului 2030?
-Într-o administraţie liberală, Brăila anului 2030 va fi un oras care îşi va fi revenit din punct de vedere demografic şi economic. Un oraş cu adevărat modern. Sunt zece ani în care avem mult de recuperat, însă avem puterea să ducem Brăila la cerinţele anului 2030. Vreau să văd în 2030 Brăila ca un oraş din care tinerii să nu mai plece şi care să ofere oamenilor o şansă de dezvoltare acasă la ei, alături de familie şi prieteni. (Alexandru IONESCU)
